Alegeri anticipate în Republica Moldova. Proeuropenii față în față cu rusofonii și comuniștii

Peste 3,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova sunt chemați duminică, 11 iulie 2021, la urne pentru a-şi alege noul Parlament, după ce vechiul legislativ a fost dizolvat în luna aprilie, la propunerea preşedintelui Maia Sandu.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a avizat dizolvarea Parlamentului ca urmare a faptului că membrii legislativului nu au ajuns la un acord privind formarea unui guvern.

Din cei 3.282.837 de cetăţeni cu drept de vot, 258.691 au domiciliu înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova.

Pentru alegerile parlamentare anticipate de duminică s-au înscris în competiţia electorală 20 de partide politice, două blocuri electorale şi un candidat independent.
Principalii favoriţi - conform sondajelor - sunt Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, de dreapta, proprezidenţial) şi Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS). Şanse să intre în parlament au, de asemenea, Blocul electoral "Renato Usatîi", al fostului primar al oraşului Bălţi, un controversat om de afaceri, care nu-şi ascunde legăturile cu lumea interlopă din Rusia, precum şi Partidul Şor, al fostului primar al Orheiului, Ilan Şor, care reprezintă interesele populaţiei rusofone. De altfel, Ilan Şor nici nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fiind dat în căutare internaţională după ce a fost inculpat în Dosarul "Furtul miliardului", privind deturnarea a circa un miliard de dolari din sistemul bancar al republicii între 2012 şi 2015.

O noutate a acestor alegeri este participarea filialei Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova, pe liste comune cu trei formaţiuni unioniste: Uniunea Salvaţi Basarabia, Partidul Popular Românesc (PPR) şi Partidului Liberal (PL).

Pragul electoral pentru partide este de 5 la sută, iar pentru blocuri electorale de 7 la sută.

Potrivit unor observatori de la Chişinău, pentru prima oară se conturează posibilitatea ca un partid de dreapta - PAS - să câştige suficiente voturi pentru a forma o majoritate în parlament, ceea ce ar face posibil ca preşedintele Maia Sandu să-şi pună în aplicare programul de reforme promis în alegerile prezidenţiale.

Lupta împotriva corupţiei, pe care şi-a construit campania prezidenţială Maia Sandu, a fost preluată de formaţiunea sa în actuala campanie pentru parlamentare, într-o demonstraţie de afiliere, dar şi într-o încercare de a atrage simpatiile electoratului celorlalte formaţiuni, fie de stânga sau de dreapta, prorus sau preuropean.

La fel ca în precedentele campanii, socialiştii şi comuniştii au mizat pe cartea antieuropeană şi apropierea de Rusia, speriind electoratul că venirea dreptei la putere va însemna tăierea gazelor şi un "nou război pe Nistru".

REZULTATE