Vom afla cât de tare ne ducem la vale. HĂRȚI DE RISC pentru Faleză, Brateş şi 19 localităţi gălăţene

Autorităţile gălăţene vor cheltui nu mai puţin de 1,6 milioane de lei pentru elaborarea unor hărţi de risc pentru Faleza Dunării, a Brateşului, dar şi pentru 19 localităţi din judeţ, care se confruntă cu alunecări masive de teren.

Jumătate din această sumă va fi suportată din bugetul propriu al Consiliului Judeţean (CJ), iar cealaltă jumătate va fi asigurată de Ministerul Dezvoltării, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ, care a precizat că instituţia pe care o conduce a semnat, zilele acestea, contractul de finanţare cu ministerul. Şeful CJ a afirmat că hărţile de risc natural pentru alunecări de teren şi cutremure vor fi elaborate pentru Faleza Dunării şi a Brateşului, dar şi pentru localităţile Cerţeşti, Bereşti-Meria, Suceveni, Cavadineşti, Bălăşeşti, Bereşti, Vânători, Băleni, Brăhăşeşti, Corni, Cosmeşti, Cuca, Gohor, Nicoreşti, Pechea, Slobozia Conachi, Smârdan, Ţepu şi Valea Mărului.

„Pasul următor este să le scoatem în procedură de achiziţie. Sunt necesare pentru că în Galaţi, aşa cum aţi văzut şi la Izvoarele, şi la Suceveni şi în multe alte localităţi din judeţ, care sunt prinse în acest proiect, au fost de-a lungul timpului foarte multe alunecări de teren. La Izvoarele ştiţi câte cutremure am avut de-a lungul timpului, iar alunecări de teren am avut peste tot, inclusiv la Ţepu, Suceveni, Izvoarele, Bereşti Meria şi multe altele. Practic, structura solului din judeţul Galaţi şi faptul că nu mai sunt atât de multe suprafeţe împădurite sau suprafeţe cu plantaţii duc la apariția unor astfel de riscuri”, a spus preşedintele CJ.

Abia după ce hărţile de risc vor fi finalizate, autorităţile vor afla cum trebuie să intervină pentru a stopa alunecările de teren şi pentru a consolida Faleza Dunării şi a Brateşului, de exemplu, care se tasează permanent şi pentru care aleşii noştri nu au făcut nimic, în afara unor studii care acum sunt uitate în sertare.

„Trebuie să aşteptăm concluzia specialiştilor, să ne spună ei care sunt riscurile, cât de mari sunt pentru ca apoi, după ce identificăm nivelul de risc, să identificăm şi sursa de finanţare. Poate tot în colaborare cu Ministerul Dezvoltării, din fonduri proprii sau din alte surse de finanţare pentru zonele expuse la un risc mare să încercăm să venim cu un proiect”, a precizat reprezentantul CJ.