Război fără glorie

Departe de aerul victorios cu care, în 2003, preşedintele George W.Bush anunţa că misiunea din Irak a fost îndeplinită, la o unitate de lângă Bagdad ceremonia de coborâre a steagului americane s-a consumat, ieri, mai degrabă într-o atmosferă de sobrietate şi discreţie. În ciuda discursurilor autorităţilor de la Washigton, campania din Irak a fost marcată de prea puţină glorie.

Înlăturarea lui Saddam Hussein nu a adus nici pacea, nici stabilitatea, nici prosperitatea promisă de iniţiatorii campaniei. Nu au fost găsite nici acele teribile arme de distrugere în masă ce au servit drept pretext pentru invadarea ţării. Pierderile din rândul civililor, disoluţia tuturor vechilor structuri ale statului, o vânătoare a prezumtivilor susţinători ai lui Saddam Hussein au transformat repede în ochii multora dintre irakieni „trupele eliberatoare” în trupe de ocupaţie.

Insurgenţa nu a întârziat să apară şi, mai mult decât atât, mişcările extremiste au găsit în teritoriul măcinat de război un teren fertil pentru a-şi răspândi ideologia. Ciocnirile interconfesionale dintre sunniţi şi şiiţi au căpătat amplitudinea unui veritabil război civil şi e prea puţin probabil că „democratizarea” ţării va reuşi să stingă prea curând germenii conflictului. Irakul este în prezent condus de un guvern civil, însă rămâne de văzut în ce măsură va reuşi el să păstreze controlul ţării fără sprijin american.

De altfel, autorităţile de la Bagdad caută acum căi de înţelegere şi cu reprezentanţii insurgenţii şi cu foştii membri ai partidului Baas, ce l-a susţinut pe Saddam Hussein, iar sentimentul general este că, oricum ar sta lucrurile cu democraţia, ceea ce contează este să existe cineva care să poată măcar ţine lucrurile sub control. Prin urmare, prea puţin rămâne din cele promise acum nouă ani, la începutul războiului. Americanii s-au ales cu povara a 4.500 de soldaţi ucişi, 30.000 de răniţi şi cheltuieli militare uriaşe. Irakieni şi-au plătit „eliberarea” de sub regimul Saddam Hussein cu peste 100.000 de civili ucişi, o ţară în ruină şi pradă luptelor fratricide. Este, poate, un preţ prea mare pentru un război fără glorie.