Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sf. Dumitru

În fiecare an, pe 26 octombrie, creștinii ortodocși prăznuiesc Sărbătoarea Sfântului Dumitru. Muzeul de Istorie "Paul Păltănea", prin muzeograful Ionela-Daniela Antohe, a pregătit cu această ocazie expunerea "Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Dumitru". Activitatea care se va desfășura la Centrul Afterschool "Papillon" își propune să aducă în fața publicului, format în special din copii, elemente de folclor care țin de Sărbătoarea Sfântului Dumitru.

Cunoscut în lumea creștină și sub denumirea de Dimitrie sau "Izvorâtorul de mir", Sfântul Dumitru, originar din Salonic (Grecia), a trăit în perioada împăraților romani, Dioclețian și Maximian, autorii persecuțiilor asupra creștinismului.
Pe lângă practica religioasă a credincioșilor, la români, de această zi sunt legate și o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții, care țin de registrul folcloric. Astfel, în credința populară, anul calendaristic este împărțit în două anotimpuri: vară și iarnă. Pe când Sfântul Gheorghe aduce la viață întreaga natură, "încuind" iarna, Sfântul Dumitru, dimpotrivă, usucă toate plantele de câmp, scutură copacii de frunze, fiind considerat patronul iernii pastorale.

De Sâmedru, denumirea populară a zilei de 26 octombrie, se practicau și încă se mai practică în unele zone ale țării, tot felul de tradiții și obiceiuri. Dintre acestea, cel mai cunoscut este "focul lui Sâmedru", care se desfășoară în ajunul acestei sărbători și la care participă întreaga comunitate. El simbolizează, printre altele, sănătate pentru copii, căsătorie pentru cei tineri și "încălzirea" celor decedați peste iarnă.