Ziua Imnului, în 30 de minute

Scurtă, însorită, beneficiind şi de un vânticel potrivit, Ziua Imnului a trecut ieri plăcut prin Galaţi, precum barca pe valuri din valsul lui Ivanovici.

La ora 10,00, în Piaţa Tricolorului din Grădina Publică, oficialităţile, parte-n parte cu publicul venit de fapt la relaxare, au fost parcă luaţi prizonieri de Armată şi de Fanfara Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, mai numeroase. Ce-a fost ieri am scris de fapt marţi în „Viaţa liberă”, nu mai revenim, că nu au fost adaosuri şi se întâmplă cam la fel de mai mulţi ani.

Într-adevăr, a vorbit prefectul Claudiu Brânzan despre importanţa momentului, directorul Muzeului de Istorie, profesorul Cristian Căldăraru, a făcut istoricul imnului/imnurilor României.

Au fost de faţă, vorba lui Ştefan în piesa „Apus de soare”, „ostaşi, boieri, curteni”: deputatul Florin Pâslaru, ofiţeri, ofiţeri în retragere, directori de instituţii – nu prea mulţi, cam cât pentru arca lui Noe, unde se luau doar câte doi… Ieri, oficialităţile au primit onorul, s-a vorbit scurt, s-a intonat Imnul, a avut loc defilarea militarilor, fanfara a cântat… Cam atât.

Bine primit a fost discursul prea puţin spilcuit al viceprimarului Nicuşor Ciuacenco, care a contribuit la normalitatea zilei. De aceea l-am şi lăsat mai la urmă, să vorbim mai mult despre cuvintele sale de bun-simţ. 

Dacă faci un sondaj printre tineri, mai mult de două strofe ale Imnului nu ştie nimeni, a spus ieri, poate prea optimist, credem, viceprimarul. Sunt unii care nu ştiu nici măcar care-i Imnul, să-i recunoască melodia!

În loc de manele, ar trebui ca oamenii să-şi personalizeze telefonul mobil şi prin Imnul Naţional, propune vicele. Un îndemn frumos, poate se prinde cineva. Poate chiar viceprimarul, care are, desigur, telefon mobil.