Gălăţeni care au uimit lumea - Smaranda Brăescu

Satul Hânţeşti s-a aflat în prim-planul ştirilor din acest an, localitatea făcându-se cunoscută după ce a stat blocată zile întregi sub zăpadă. Nu este însă primul eveniment care a făcut Hânţeştiul renumit în lume. Acest lucru s-a întâmplat cu peste 80 de ani în urmă, când o tânără de pe aceste meleaguri a stabilit un record mondial. Să mergem însă puţin pe firul istoriei... Supranumită „regina înălţimilor”, Smaranda Brăescu a văzut lumina zilei la Hânţeşti, pe 21 mai 1897. La 15 ani, elevă la o şcoală profesională din Bârlad fiind, a văzut pentru prima dată un avion. Iar zborul avea să-i devină pasiunea de-o viaţă. După alţi şase ani, deja învăţătoare, Smaranda a primit botezul aerului cu un avion Farman, din lemn şi pânză.

Au mai trecut zece ani şi a asistat la primele lansări cu paraşuta, iar ideea a cucerit-o. Puţin mai târziu, pe 5 iulie 1928, în Germania, a fost protagonista primului salt, de la 600 de metri. A devenit prima femeie-paraşutist din România şi a început să participe la mitinguri aviatice, cu gândul la stabilirea unui nou record mondial. A fost implicată şi în două accidente, din ultimul alegându-se cu coastele sfărmate şi şase luni de spitalizare. Dar n-a renunţat. Pe 2 octombrie 1931, Smaranda s-a lansat de la 6.000 de metri, a plutit deasupra Bărăganului 21 de minute, iar recordul i-a fost răsplătit cu Crucea de Aur a Virtuţii Aeronautice.

A plecat imediat la New York, unde recordul mondial masculin era încă în picioare. „Îmi dăruiesc viaţa ţării şi vreau să o dăruiesc încărcată de glorie. Nu mă voi întoarce decât biruitoare!”, spunea gălăţeanca la plecarea spre SUA. Şi la 19 mai 1932, la Sacramento, Smaranda Brăescu a aterizat cu succes după o lansare de la 7.400 de metri. Recordul mondial absolut a fost omologat, iar numele fetei în costum popular din Hânţeşti a intrat în istorie.

De remarcat că recordul Smarandei a rămas în picioare nu mai puţin de 20 de ani. A luat parte la război, în escadrila sanitară, iar după conflagraţia mondială a dispărut, fiind condamnată în contumacie, în urma semnării unui document în care era semnalată fraudarea alegerilor. Versiunea oficială este că a murit pe 2 februarie 1948 şi că a fost înmormântată la Cluj sub numele de Maria Popescu. La Hânţeşti, însă, Smaranda Brăescu încă trăieşte...