SFATUL NOTARULUI/ Regimul separaţiei de bunuri

Regimul separaţiei de bunuri este, comparativ cu alte regimuri matrimoniale, cel care oferă soţilor cea mai mare independenţă patrimonială. Se poate afirma chiar că este cel mai simplu de folosit, întrucât fiecare soţ păstrează proprietatea, folosinţa şi administraţia tuturor bunurilor sale, având doar obligaţia de a contribui la sarcinile căsătoriei.

Avantajele regimului separaţiei de bunuri constau în protecţia soţilor în cazul unui pasiv important, evitând ca unul din soţi să plătească datoriile contractate de celălalt soţ în timpul căsătoriei; lichidarea este mult mai simplă, datorită lipsei masei bunurilor comune, fiecare soţ păstrând proprietatea şi gestiunea bunurilor proprii.

Dezavantajele regimului separaţiei de bunuri constau în faptul că nu se stabileşte o comunitate de interese între soţi, fiind în contradicţie cu scopul ideal şi moral al căsătoriei, aceştia fiind nevoiţi în permanenţă să ţină evidenţa bunurilor achiziţionate şi a datoriilor contractate, lipsa acesteia ducând la o confuziune a patrimoniilor.

CITEŞTE ŞI: SFATUL NOTARULUI/ Regimul comunităţii legale de bunuri (II)

Separaţia patrimoniilor poate fi convenţională, când soţii stabilesc acest regim de la început sau printr-o convenţie matrimonială ulterioară încheierii căsătoriei, sau poate fi judecătorească, atunci când separaţia de bunuri rezultă dintr-o hotărâre judecătorească. Aceasta este întotdeauna ulterioară încheierii căsătoriei şi se poate pronunţa la cererea unuia dintre soţi, atunci când celălalt soţ încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei.

(va urma)

George Schin, notar