”Nu se există” să ”nu se merite”!

"Nu se merită" este, fără îndoială, una dintre greşelile cel mai des întâlnite în limba română, în exprimarea de zi cu zi. O auzim la piaţă, la bancă, la şcoală sau la medic şi o putem citi în tot felul de articole. Merită să amintim că uneori expresia este rostită sau scrisă de cine te aştepţi mai puţin: profesori, medici, avocaţi ş.a. Într-un mod asemănător, deşi mai rar întâlnită în viaţa de zi cu zi, este şi construcţia „nu se există”.

”Se mai merită să iei maşină de afară, în condiţiile în care târgurile din ţară sunt pline de maşini la mâna a doua?”, întreabă un internaut pe un forum auto. „Şase motive pentru care se merită să mergi la mare în Bulgaria”, sună un titlu din ziar. Exemplele pot continua, iar greşeala este atât de des folosită încât există riscul să devină normă.

Pe dexonline.ro, din definiţia lui „a merita” aflăm că acesta este un verb tranzitiv şi nu reflexiv. Din acest motiv, construcţia la diateza reflexivă „a se merita” nu este una corectă. În acelaşi fel, verbul "a exista" este doar intranzitiv, însemnând "a fi, a se afla, a se găsi în realitate, a trăi, a se manifesta".

"Nu există aşa ceva"

Tot pe dexonline.ro găsim şi un „Ghid de exprimare corectă” din care aflăm mai multe detalii legate de aceste greşeli. Astfel, în loc de „nu se merită să aştepţi”, corect este „nu merită să aştepţi”, în vreme ce forma corectă a construcţiei „nu se există aşa ceva” este „nu există aşa ceva”.

„Formele impersonale cu aspect reflexiv ale lui "a merita" şi "a exista" au apărut, probabil, prin contaminarea cu construcţiile similare de tipul "nu se obişnuieşte", "nu se justifică", "nu se face/cade", dar ele nu au nicio justificare”, scriu autorii ghidului amintit.

Ca un bonus, dexonline.ro menţionează şi forma „mă risc”. Astfel, nu spunem şi nu scriem „mă risc să dau un pronostic…/ te rişti să-l înfrunţi pe şef?”, ci „risc să dau un pronostic…/rişti să-l înfrunţi pe şef?”. Iată şi explicaţia: „chiar dacă unele dicţionare menţionează că a risca este şi reflexiv, aceste forme sunt învechite şi nerecomandate”.