Leopardul nu există

Galaţiul ar putea fi frumos, la fel de alb şi curat precum zăpada lepădată din ceruri peste noi, dacă n-am călca în picioare mereu acelaşi străzi desfundate, aceleaşi trotuare îngheţate, dacă n-am escalada munţii de mizerie consolidată încă din luna decembrie printre oameni şi maşini.

Şi totuşi, ce hlamidă de nea se strânge vălurit prin puţinele noastre parcuri (FOTO 1), lăcrimând deja dintre crengile de copaci a mult aşteptată primăvară!

Sau ce pastel în tonuri de alb şi negru scrie natura pentru doar câteva trepte ce urcă dinspre gară către oraş! (FOTO 2)

Cine îşi mai păstrează încă simţul umorului nu are cum să se plictisească în oraşul de la Dunăre. Observator al efortului de a se face curăţenie în urbe, gălăţeanul interesat ar putea fredona zâmbind „doi cu sapa doi, cu (sau fără?) mapa!”. Doar răutăcioşii ar mai aduce aminte numărul angajaţilor care stau comparativ cu al celor care se vor să arate că lucrează (FOTO 3).

La urma urmei, unde să ducă bieţii oameni atâta zăpadă? Aşa că mai bine o mută din loc în loc. Operaţiunea seamănă cu „bucuria” de a locui în Galaţi? De ce am înlocui-o cu o altă realitate?

Ne-am obişnuit atât de tare cu gardul vopsit, indiferent de anotimp, încât am putea spune liniştiţi că… leopardul nici măcar nu există.