Oameni de seamă. Gonzalo Bilbao Martínez, pictor al unor serii iconografice

Gonzalo Bilbao Martinez, pictor costumbrist și profesor de artă spaniol, s-a născut pe 27 mai 1860, la Sevilla, Spania. A început să deseneze de la o vârstă fragedă. La insistențele tatălui său, a studiat Dreptul, luând în paralel lecții de artă. În 1880, și-a luat licența în drept, dar nu a practicat niciodată, continuându-și lecțiile de artă și dedicându-se exclusiv picturii. A călătorit în Franța și Italia, stabilindu-se la Roma și călătorind frecvent la Napoli și Veneția, unde a pictat atât scene urbane, cât și rurale.

S-a întors în Spania în 1884. Temperamentul său agitat îl făcea să se obișnuiască cu greutate cu viața din Sevilla, așa că s-a mutat constant, pictând peisaje și și-a planificat călătorii, vizitând Algeria și Maroc. De acolo, s-a întors la Paris, unde și-a vândut picturile marocane. Călătoriile sale au continuat prin Europa și America.
În 1893, a fost numit membru al Academiei de Bellas Artes și în 1901 a devenit președinte al Ateneului⁠. În 1903 a devenit profesor la Real Academia de Bellas Artes de Santa Isabel de Hungria⁠. A studiat și a copiat marii maeștri de la Prado, în special pe Velázquez, care a fost sursa lui de inspirație. Acest lucru i-a stimulat trecerea de la o tehnică impresionistă la una complet luminaristă.

Succesele artistice ale lui Bilbao Martinez au fost neîncetate, iar cariera sa a atins punctul culminant în 1915 cu pictura ”Las cigarreras” (”Fabricanții de trabucuri”), ce face parte dintr-o serie întreagă de schițe și picturi care au marcat apogeul unor lucrări iconografice strălucite despre social și teme de gen, ce se încadrau în curentul artistic costumbrism (din cuvântul spaniol „costumbre”, care înseamnă „obicei”, „morav”).
În ultimii săi ani, a primit numeroase onoruri și distincții pentru lunga sa carieră: Crucea lui Alfonso al XII-lea și Marea Cruce a Isabelei Catolica, a fost numit comandant al Ordinului lui Carlos al III-lea, comandant al Legiunii de Onoare Franceze și ofițer al Coroanei Belgiei.

În 1935, a fost ales membru al Academiei Regale San Fernando și s-a mutat la Madrid, unde a rămas până la sfârșitul vieții. A încetat din viață pe 4 decembrie 1938, în timpul războiului civil spaniol, în timp ce orașul era sub asediu. După război, văduva sa a donat lucrările rămase Muzeului de Arte Frumoase.
Remember, Oameni de seamă, colecție de articole