Fermierii gălățeni, între secetă și acordarea de subvenții

Așa cum funcționează în prezent agricultura românească, majoritatea fermierilor ar "trage obloanele", cel mai probabil, în lipsa subvențiilor primite anual prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), mare parte dintre acestea reprezentând alocări din bugetul Uniunii Europene (UE).

Doar în anul 2022, APIA Galați a autorizat la plată aproape 17,44 milioane de euro fermierilor din județ, mai exact pentru peste 90 la sută dintre cei care au solicitat subvenții în campania de anul trecut. Printre măsurile de sprijin se numără și plata compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (măsura 13.2), cu un impact semnificativ, până în prezent, pentru agricultorii gălățeni, dar nu numai.

Cum a fost până acum

Este vorba despre toți factorii pedoclimatici care influențează fertilitatea solului și, automat, recoltele obținute la hectar. Și mai clar, discutăm despre plăți compensatorii care se acordă beneficiarilor în vederea compensării costurilor suplimentare și a pierderilor de venit pe care fermierii le suportă datorită constrângerilor naturale și a celor specifice ce se manifestă în zone cu influență asupra producției agricole.
Inutil de spus că încălzirea climatică și deficiențele majore în asigurarea apei pentru irigații încadrează zone semnificative din județ în această categorie defavorizată, fermierii fiind beneficiari ai unor plăți compensatorii cu caracter degresiv. Singura condiție impusă este ca terenul să fie lucrat.
Astfel, până pe 31 decembrie 2022, măsura de sprijin a fost de 62 de euro/ha pentru cei care cultivau între 1 și 50 de hectare, 46 de euro/ha pentru suprafețele arabile între 50 și 100 de hectare, 31 de euro/ha pentru cele cuprinse între 100 și 300 de hectare și doar 25 de euro/ha în cazul suprafețelor de peste 300 de hectare. Dar asta, repetăm încă o dată, doar până anul trecut.

Ce se prevede în viitor

Noul Plan Național Strategic (PNS) 2023-2027, agreat cu Comisia Europeană, reduce semnificativ cuantumul acestor ajutoare, până la doar 12 euro/ha, începând cu acest an, indiferent de suprafața lucrată. Prezentată ca o mare "realizare" de către MADR, reducerea acestei plăți compensatorii se va regăsi, totuși, cel mai probabil, în noul PNS, sub alte forme, pentru a reîntregi sprijinul acordat fermierilor. Până atunci, trebuie spus că un număr de 723 de localități din întreaga țară sunt incluse în această categorie a zonelor confruntate cu constrângeri naturale semnificative, totalizând o suprafață agricolă de peste patru milioane de hectare.

Procedura de zonare în județul nostru

În județul Galați, de la bun început, unitățile administrativ-teritoriale (UAT) Brăhășești, Buciumeni, Gohor, Nicorești, Poiana, Priponești și Țepu au fost excluse din această categorie defavorizată. Cele șapte UAT-uri din nord-vestul județului se presupune a fi situate în zona de influență a curenților de aer subcarpatici, la granița cu Vrancea, fiind beneficiare și ale unui volum superior de precipitații pe parcursul anului agricol.
Ulterior, în urma procedurii de "fine tuning" și conform noului PNS, alte șapte comune au fost eliminate de pe lista beneficiarilor de plăți compensatorii. Este vorba despre Braniștea, Ivești, Piscu, Schela, Slobozia Conachi, Tudor Vladimirescu și Vânători, UAT-uri prezentate ca fiind beneficiare ale unor investiții consistente în sistemele de irigații.
Evident, restul comunelor gălățene rămân sub incidența sprijinului pentru zonele confruntate cu constrângeri naturale semnificative, în așteptarea reabilitării sistemelor de irigații și chiar a împăduririlor.

În așteptarea investițiilor și a precipitațiilor

Ce-i drept, ANIF a anunțat anul trecut investiții considerabile, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice fiind lansate mai multe proceduri pentru demararea efectivă a acestora. Întrebarea este ce companii cu expertiză în domeniu se vor putea înhăma la astfel de lucrări specifice, de mari dimensiuni, de unde vor lua oameni, know-how și utilaje.
Între timp, meteorologii ne informează că lipsa apei din sol este pe cale să ducă, din nou, la instalarea secetei pedologice extreme în sudul județului, afectând culturile de grâu înființate în toamna anului trecut. ”Dacă în primii 20 de centimetri de la nivelul solului este ceva umiditate, mai jos lucrurile nu se prezintă deloc bine”, ne-a declarat, la acest început de 2023, un fermier gălățean.