Dubla semnificație a zilei de 10 Mai

Ziua Independenţei Naţionale a României este sărbătorită, începând din acest an, la data de 10 mai, în urma adoptării Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, fiind zi de sărbătoare naţională, lucrătoare, potrivit https://legislatie.just.ro/.
În data de 10 mai 1877, Senatul proclama independenţa statului român, atunci când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamaţia "Independenţa absolută a României", conferindu-i astfel putere de lege. Cu o zi înainte, actul fusese citit în Parlament de Mihail Kogălniceanu şi votat de reprezentanţii celor două Camere.
În urmă cu alți 11 ani, la 10 mai 1866, în faţa Adunării Constituante, a Locotenenţei Domneşti şi Guvernului, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, ce fusese ales prin plebiscit domnitor al României, depunea jurământul de credinţă: "Jur a fi credincios legilor ţării, a păzi religiunea românilor, precum şi integritatea teritorială şi a domni ca domn constituţional", potrivit lucrării "Istoria României în date". El a fost proclamat de către Adunarea Constituantă Domnitor al României sub numele de Carol I.
Proiectul de lege privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României a fost adoptat de Senat la 22 decembrie 2016 şi de Camera Deputaţilor la 9 iunie 2021. Preşedintele Klaus Iohannis, prin Decretul nr. 811 din 8 iulie 2021, a promulgat Legea nr. 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României. Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic şi cultural.