Una dintre asistentele arestate în dosarul şpăgii lucra fără drept

Potrivit informaţiilor pe care ni le-a oferit Daniela Artimof, preşedintele filialei gălăţene a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali (OAMMR), doar una dintre asistentele medicale cercetate pentru fals şi uz de fals şi arestate pentru dare de mită avea drept de liberă practică.

„Avem, în acest moment, 4.100 de asistenţi medicali din judeţul Galaţi înscrişi pe listele noastre. Am reuşit să o identificăm în această bază de date pe asistenta Adriana Ionescu, dar sub un alt nume: Adriana Axente. Avem, însă, confirmarea că este vorba despre aceeaşi persoană. Aceasta era membră a OAMMR, avea drept de liberă practică şi cotizaţiile plătite la zi.

Nu am reuşit, însă, să o identificăm în bazele de date pe asistenta Luminiţa Gabriela Tirim. Putem spune în aceste condiţii că acesteia nu i se eliberase dreptul de liberă practică, necesar pentru a-şi practica meseria de asistent, potrivit legii. În conformitate cu prevederile articolului 281 din Codul Penal, a-ţi practica meseria fără drept de liberă practică este o infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an”, ne-a declarat Daniela Artimof. „Oricum, din punctul nostru de vedere şi angajatorul poartă o parte din vină în astfel de cazuri, pentru că trebuie să solicite dreptul de liberă practică, la angajarea asistentului. Am făcut în acest sens numeroase demersuri, am informat toate instituţiile care angajează asistenţi medicali, dar din păcate se pare că încă mai există scăpări”, adaugă sursa citată.

Ce măsuri va lua Ordinul Asistenţilor?
„Filiala gălăţeană a OAMMR s-a autosesizat în urma informaţiilor publicate în presă şi a sesizat Ordinul Naţional. La acest nivel decizional, al Comisiei de Etică şi al Consiliului Naţional, asistentei care face parte din ordin i s-ar putea suspenda calitatea de membru al OAMMR, pe durata cercetărilor. Nu i se ridică dreptul de liberă practică, deşi acest drept este condiţionat de apartenenţa la ordin, deci oricum nu ar putea profesa, în cazul unei astfel de decizii. Dreptul de liberă practică i s-ar putea ridica, tot la nivelul Comisiei de Etică şi a Consiliului Naţional al OAMMR, doar în momentul în care cercetările oamenilor legii vor demonstra că aceasta se face vinovată de acuzele care i se aduc în cadrul anchetelor aflate în curs”, a mai declarat Daniela Artimof.