Îl lăsăm oraş sau nu-l facem... comună? Niciun viitor!

N-am înţeles nici până în ziua de astăzi de ce este Bereştiul oraş. Ne-a lămurit întrucâtva viceprimarul Tănase Bârlădeanu. Nici pe departe pe de-a-ntregul, însă. „Bereştiul a devenit oraş pe vremea lui Ceauşescu, atunci când el voia să asigure o dezvoltare uniformă, în teritoriu. Aşa că a zis să fie şi Bereştiul oraş, că nu era niciunul în partea asta de judeţ”, ne spune viceprimarul oraşului.

Bun, dar de atunci şi până acum, de ce a rămas Bereştiul oraş? Înţelegem că la oraş primăria are mai mulţi angajaţi. Dar în rest… impozitele sunt mai mari, iar administraţia locală nu pare să întoarcă banii de investiţii cu lopata. Trei podeţe peste Chineja nu sunt chiar investiţii cu care să te lauzi, la oraş! De ce nu s-a făcut Bereştiul comună, ca să poată accesa Măsura 322 sau altele asemenea şi să-şi modernizeze infrastructura? Nimeni nu spune nimic, la Bereşti…

Cine hotărăşte dacă oraşul îşi păstrează statutul sau se transformă în comună?
„Cetăţenii, prin referendum”, spune viceprimarul.
Şi referendumul cine trebuie să-l iniţieze?
„Noi" (administraţia locală – n.r.), răspunde sec edilul.

Şi administraţia locală nu cere niciun fel de referendum. Nu are niciun interes să o facă. Mai bine oraş codaş la dezvoltare, decât comună fruntaşă.

„Ziceţi de noi? Păi uitaţi-vă în Galaţi. Ce locuri de muncă mai sunt… Ce posibilităţi?”, se întreabă, retoric, viceprimarul. "Ce soluţie ar fi la noi? Nu ştiu... "

Înţelegem că speranţa bereştenilor e la reţeaua de canalizare care ar urma să se implementeze. Cât costă proiectul n-am aflat de la viceprimar, care a motivat că nu a pregătit documentele, neştiind că ne va interesa şi acest aspect când ne-am anunţat vizita, în ajun.

Foto Marius Negri