Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou
Îngropatul anului sau ceea ce poartă în zilele noastre denumirea de Revelion (preluat după franţuzescul "reveillon") este momentul care face trecerea dintre data de 31 decembrie şi ziua de 1 ianuarie a anului ce urmează. În cultura românească există numeroase tradiţii specifice, despre care ar fi interesant să ştie cât mai multă lume.
Uratul
Printre tradiţiile de Anul Nou se numără urăturile (Pluguşorul - simbol al fertilităţii), jocurile (Capra, Ursul), muzica, toate acestea simbolizând teama, dezordinea şi haosul care sunt urmate mai apoi de abundenţa mesei din seara dintre ani şi petreceri, însoţite de optimism şi veselie.
De la sate nu lipseşte stingerea luminilor, care simbolizează haosul, şi aprinderea lor imediat ca semn al renaşterii, al unui nou început. La acestea se adaugă încercarea norocului, aflarea ursitei sau întocmirea calendarului.
Urbanizarea
La oraş, 31 decembrie a căpătat de mult timp alte conotaţii. În noaptea dintre ani, românii stau acasă sau pleacă la rude sau la prieteni. Alţii mai norocoşi sau mai muncitori îşi permit chiar sejururi de lux. Cert este că marea parte a românilor preferă mesele bogate, râurile de băutură şi cât mai multă veselie. Să nu uităm artificiile, care îşi au rădăcinile în obiceiul de a face cât mai mult zgomot.
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.