Risc major suplimentar pentru sectorul energetic

Suma prevăzută prin actuala rectificare bugetară, de 2,5 miliarde lei pentru Ministerul Energiei, reprezintă doar 7,7% din necesarul de finanțare estimat de minister (31 de miliarde lei) pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferențelor dintre prețul real al facturilor consumatorilor non-casnici și prețul plafonat al energiei, informează Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

Conform sursei citate, actuala rectificare bugetară nu include sumele necesare pentru acoperirea plafoanelor de preț asumate de statul român pentru perioada aprilie – decembrie 2022 și expune la un risc major capacitatea de a mai funcționa a întregului sector energetic. În contextul local și internațional, marcat de o creștere abruptă a prețului la energie și de foarte multe incertitudini în ceea ce privește securitatea în aprovizionare, decizia de a „sub-bugeta” o schemă de sprijin asumată de statul român, de care beneficiază aproximativ 90% din clienții casnici și non-casnici, reprezintă un risc major suplimentar.
“Este îngrijorător că autoritățile nu au o perspectivă a evoluțiilor din piața locală de energie și se eschivează de la obligația de a asigura fondurile necesare, prin invocarea unor întârzieri în procesul de decontare, care au fost create tot de instituții ale statului, prin prevederi și proceduri elaborate cu întârziere, defectuoase și neclare”, spune ACUE. Neacoperirea la timp și la valoarea reală a sumelor angajate vulnerabilizează capacitatea furnizorilor de a mai susține achiziția de energie, înmagazinarea pentru sezonul rece și fluxul financiar pe lanț, cu impact asupra stabilității alimentării cu energie, pentru industrii și pentru fiecare cetățean. 
La rândul său, Radu Burnete, director executiv Concordia, spune că este de neînțeles de ce în contextul unor încasări peste așteptări la bugetul de stat Guvernul nu alocă sumele necesare pentru acoperirea costurilor cu plafonarea prețurilor la gaz și energie electrică.
"Acești bani trebuie întorși la consumatori, pentru ca ei să facă față creșterilor de preț. Acesta este și mecanismul prevăzut de Guvern plin plafonarea prețurilor. Consumatorii plătesc un preț mai mic, iar diferența este rambursată de stat furnizorilor de energie. Doar că statul nu-și pune bani deoparte pentru această rambursare și se pune în situația de a nu-și putea onora datoriile. Asta este nedrept și periculos pentru sistemul nostru energetic”, a arătat Radu Burnete.