România poate ajunge „candidat la asistență din partea FMI”

Deficitul bugetar la sfârşitul anului 2023 riscă să depăşească 6% din PIB, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, arată economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, într-un articol publicat pe blogul "Opinii BNR", citat de Agerpres

În opinia sa, neluarea vreunei măsuri nici în 2023, nici în 2024, va face din România "următorul candidat la asistenţă din partea FMI şi la o eventuală suspendare a fondurilor din partea Comisiei Europene".
Economistul-şef al BNR a precizat că România ar trebui să implementeze de la 1 septembrie un pachet fiscal echivalent cu cel puţin 2 procente din PIB pentru a evita "ruşinea de a nu avea deloc consolidare fiscală în acest an". Potrivit lui Lazea, soluţia o reprezintă, pe termen scurt, revenirea la adevărata cotă unică, "clamată de toţi, dar respectată de prea puţini". "Din cauza numeroaselor scutiri şi exceptări de la plata taxelor şi impozitelor, România are astăzi un sistem fiscal regresiv, în care cei care câştigă mai mult plătesc la buget mai puţin. Eliminarea acestor scutiri şi exceptări ar putea să aducă peste 2 procente din PIB, adică ceea ce este necesar pentru rezolvarea problemei fiscale prezentate. Dacă lucrurile sunt atât de simple - şi cunoscute de toată lumea - de ce nu le vedem transpuse în practică (cel puţin la data scrierii acestui articol)? Răspunsul constă în trei cuvinte: lăcomie, ideologie, teamă. Lăcomia mediului de afaceri care beneficiază de scutiri şi exceptări; ideologia unei mari părţi a analiştilor şi economiştilor; teama de consecinţele reformei din partea clasei politice", a mai scris Lazea.
Referindu-se la lăcomia mediului de afaceri beneficiar, el a afirmat că aceştia găsesc "nenumărate motive pentru a prelungi regimul preferenţial de care se bucură". "Fie că vorbim de deţinătorii de microîntreprinderi, de PFA-uri, de firme în domeniul imobiliar, de informaticieni care nu plătesc impozitul pe venit, de constructori sau agricultori care nu plătesc contribuţii sociale (dar beneficiază de servicii medicale gratuite) etc., toţi aceştia găsesc nenumărate motive pentru a prelungi regimul preferenţial de care se bucură. Or, adevărul este că microîntreprinderile beneficiază de un regim preferenţial din 2002, informaticienii din 2004, sectorul hoteluri şi restaurante din 2017, sectorul construcţii din 2019 şi numai agricultura şi industria alimentară din 2022", a arătat economistul-şef al BNR.
El consideră că nicio facilitate dată pentru infant industries nu este presupusă să dureze la infinit şi trebuie retrasă la un moment dat.