Tinerii români, cel mai mare risc de sărăcie din Europa

România avea în 2022 cea mai ridicată rată de deprivare materială şi socială severă în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani) din rândul statelor membre UE, de 25,4 la sută, în condiţiile în care media la nivelul blocului comunitar era de 6 la sută, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Potrivit acestor date, ţările UE cu cea mai mare proporţie de tineri care se confruntă cu deprivare materială şi socială severă au fost România (25,4 la sută), Bulgaria (18,6 la sută) şi Grecia (14,9 la sută). Pe de altă parte, proporţia a fost mai mică de 3 la sută în 12 state membre UE: Slovenia, Austria, Luxemburg, Croaţia, Polonia, Cehia, Ţările de Jos, Estonia, Malta, Cipru, Finlanda şi Suedia.
La nivelul întregului bloc comunitar, în 2022, riscul de sărăcie şi excluziune socială era mai mare cu 2,9 puncte procentuale pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, 24,5 la sută, decât pentru populaţia totală (21,6 la sută).

Statele membre cu cel mai mare procent de tineri (cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani) aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială erau România (37,9 la sută), Bulgaria (32,4 la sută) şi Grecia (30,7 la sută). La polul opus, cele mai mici rate se înregistrau în Cehia (10,5 la sută), Slovenia (10,7 la sută) şi Malta (11 la sută). În 2022, 17,4 milioane de tineri (cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani) erau în risc de sărăcie şi excluziune socială în Uniunea Europeană, dintre care 4,1 milioane trăiau într-o stare de deprivare materială şi socială severă.