Absolventă CNVA, Simina Tănăsescu - prima femeie președinte la CCR

Simina Tănăsescu (56 ani) este noul președinte al Curții Constituționale. Ea a fost aleasă, duminică, cu majoritatea voturilor judecătorilor, pentru un mandat de trei ani. Este judecător la CCR din 2019 și devine primul președinte femeie de la înființarea Curții, în 1992.

Despre Simina Tănăsescu aţi putut afla din ediţia din 8 mai 2019 a ziarului „Viaţa liberă” că este a doua gălăţeancă judecător la CCR. La acel moment, preşedintele Klaus Iohannis semnase decretul de numire în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale a Siminei Tănăsescu, fost consilier prezidenţial. Prima gălăţeancă numită la CCR, tot de Klaus Iohannis, a fost Livia Stanciu, care şi-a început mandatul de nouă ani în iunie 2016.

Elena Simina Tănăsescu, născută la 18 iulie 1968 la Galaţi, a absolvit Liceul (acum Colegiul Naţional n.a.) "Vasile Alecsandri" din Galați, apoi Facultatea de Drept din Bucureşti în 1991 și a obţinut titlul de doctor la Facultatea de drept şi ştiinţe politice, Universitatea „Aix-Marseille III”. Este profesor de drept constituţional şi drept european în cadrul Universităţii din Bucureşti și a primit „Legiunea de onoare” și „Ordinul naţional pentru merit”, grad de Cavaler, conferite de Republica Franceză.

Conform CV-ului său, a fost judecător (1991-1993), Judecătoria Sector 1, București; cadru didactic (din 1993) și profesor universitar îndrumător de doctorat (din 2006), Facultatea de Drept, Universitatea București, România; cadru didactic asociat (din 1995) și responsabil pedagogic (2007-2014) al Collège juridique d’études éuropéennes de Bucarest (www.collegejuridique.ro), Universitatea din București (România) și Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne, Franța; membru fondator și director (2008-2019) al Centrului de drept constituțional și instituții politice, Universitatea din București; reprezentantul societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii (2009-2011); reprezentant al României în cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2000-2004); membru pentru România în cadrul Grupului de experți independenți pe lângă Congresul puterilor locale și regionale al Consiliului Europei (2000-2018); consilier prezidențial (2015-2018); reprezentant al României în cadrul Înaltului Consiliu al Institutului Universitar European (2016-2019).

Printre publicațiile sale se numără: „Principiul egalităţii în dreptul românesc” (1998), „Interpre­tarea Constituţiei. Teorie şi practică” (2002), „Legile elec­torale – comentarii şi explicaţii” (2004), „Constituţia României – comentariu pe articole” (2008), „Reforma constituţională: analiză şi proiecţii” (2012). Este autoarea a peste 75 de studii, articole, cronici şi note apărute în volume colective ori reviste de specialitate de prestigiu, din ţară şi străinătate.

A fost distinsă cu premiul „Andrei Rădulescu” al Uniunii Juriştilor din România pentru lucrarea „Interpretarea Constituţiei. Teorie şi practică” (2002), Premiul „Hannibal Teodorescu” pentru cartea „Constituţia României – comentariu pe articole” (2008). În 2011, a fost decorată de Preşedintele Republicii franceze cu „Ordre national pour mérite în grad de Chevallier”.

Potrivit G4Media, Simina Tănăsescu este văzută ca fiind din aripa reformistă în interiorul CCR.

Spre exemplu, în iunie 2021, Simina Tănăsescu, alături de Livia Stanciu, au făcut opinie separată atunci când Curtea a decis că recomandările MCV privind desființarea Secției speciale nu sunt legi europene obligatorii pentru instanțele din România, iar judecătorii nu au dreptul să declare ilegală Secția în baza lor.

În 2025, atunci când o decizie controversată a CCR în imobiliare spunea că anularea unui Plan Urbanistic Zonal nu mai duce automat la anularea autorizațiilor de construire emise în baza acelui PUZ, Elena Simina Tănăsescu, alături de Livia Stanciu, Mihaela Ciochină și Laura Iuliana Scântei s-au opus adoptării.