EPISTOLIE pe GEAM
N-am ce să-ţi reproşez. Atunci, când te-am văzut la hora de Paşti, nici o femeie nu era mai frumoasă ca tine. Sigur m-ai văzut consternat şi aproape rezemându-mă de gard, nu cumva să pic prin colburi,...
N-am ce să-ţi reproşez. Atunci, când te-am văzut la hora de Paşti, nici o femeie nu era mai frumoasă ca tine. Sigur m-ai văzut consternat şi aproape rezemându-mă de gard, nu cumva să pic prin colburi,...
(!) să-ţi fie drag, să-ţi fie dor când e plecat după răspunsuri, pe tărâmul celălalt, să te ferească dumnezeu/ până se-ntoarce iar orfeu, până începe dezlegarea la păcat (!) (!) să te ferească de uita...
Pe vremea doctorului Vesa, celebru depanator de creiere omeneşti (fie-i ţărâna corespunzătoare şi uşoară!), moş Ion Mutelcă a făcut supărare mare la inimă şi asta a-nceput să i se fâlfâie rău de tot. ...
a zis că trebuie să treacă/ a zis că trece negreşit a zis că trece pe la toacă/ spre răsărit spre răsărit a zis că trece îmbrăcată/ în rochie fără sfârşit a zis că trece doar o dată/ şi tot aştept ne/...
Să nu te mai prind la poarta mea, că-ţi rup picioarele! Ce tot mă deranjezi atâta? Ce tot îmi tulburi bagajul în fiecare zi? Ţi-am spus că nu-s pregătit pentru tine, pentru o relaţie strânsă cu persoa...
MOTTO: „tot mai adânc, tot mai adânc/ îndes iluzii în oblânc, tot mai târziu şi mai la deal:/ cruce şi linişte şi cal!// Şi mai demult, tot mai demult/ mă tot gătesc de început:/ eram pe unde nici n-a...
Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați găzduiește anul acesta, pe 24 septembrie, Congresul Internațional de Istorie a Presei, ajuns la a XIV-a ediție. Organizată de Asociația Română de Istorie a Pr...
nimic nu ştiu - ce să învăţ, dacă-s trecut la nepăsare cu făptaş necunoscut? nu am fost surd, nu am fost chior,/ n-am stat cu cei care nu vor să mă priceapă cum, de ce, cât (n)-am pierdut (!) a fost d...
Din cauza aceasta, şi numai din cauza aceasta, trebuie să înţelegi că aşa-zisul "măr interzis" a fost îngăduit totdeauna. Dacă nu era permis, nu eram nici eu, să umblu cu prolegomene, dar nici tu, să ...
Omul acesta-i alcătuit din pace şi iubire. Omul acesta nu-i niciodată omul acela, indiferent din care parte a vieţii îl priveşti şi-i cercetezi apropierea. Omul acesta vede înălţare de fiecare dată, c...
MOTTO: „ringul de dans al morţii/ se află chiar în centrul de greutate al poeziei/ pe care dumneavoastră mi-o dictaţi continuu/ şi continuu mi-o cereţi înapoi/ pentru curăţenie şi reparaţii/ pentru în...
Datorită a 14 voluntari gălăţeni pasionaţi, aflaţi mereu pe lungi drumuri, cărând voluminoase bagaje cu uniforme şi arme de altădată, pentru care şi-au rupt de la gură nu puţini bani, numele Galaţiulu...
Miercuri, 22 septembrie, orele 17,30, la Biblioteca "V. A. Urechia" din Galați, prozatoarea Doina Ruști va citi din romanul de debut „Omulețul Roșu", apărut în 2004 și reeditat în 2021 la Editura "Lit...
De colo până acolo: unu câte unu, doi câte doi, dar nimenea nu merge numai înainte, nimenea nu merge numai înapoi, şi toţi cred numai în ochi pentru ochi şi-n dinte pentru dinte! Şi caută, şi caută....
Pentru cei normali la suflet şi la minte, intervalul şase şi jumătate şi opt fără un sfert nu este recomandat în autobuz. În care autobuz? În toate. De ce? Fiindcă-i de vârf, adică ocupat de aşa-zişii...
Rupi Kaur, "Lapte și miere", cu ilustrațiile autoarei, Ed. Cartea Românească, 2018, traducere din limba engleză de Tiberiu Neacșu * Este dezinvoltă, dezinhibată poezia lui Rupi Kaur, personalitate art...
M-a întrebat, odată, un copil, de ce "țipă versurile" soliștii de muzică rock. I-am spus că vor să trezească lumea. Un adevăr șoptit nu ajunge departe. Anca Șerban-Gaiu și-a strâns din străfunduri de ...
Din când în când, cam de două ori într-o viaţă (prima oară, la Sosire... şi, a doua oară, la Plecare), nenea Unu bate la poarta lui moş Ion Mutelcă, îl salută cu tot respectul din centrul şi din margi...
încet-încet, frumoasă şi sobră ca o văduvă de război şi de pace, se apropie dinspre ultimul cuvânt, nu zice bună dimineaţa, bună ziua, bună seara - şi începe, şi face, şi tace, şi face, şi tace, şi fa...
Mă aflu într-un autobuz de pe traseul 105. Circul spre capătul celălalt. Circul voios, că nu-i aglomerat. Şi nu urlă nimeni la telefon. Ciudat, nici un călător nu sparge seminţe. Doamne, zic fără cuvi...