Legea salarizării sau cronologia unei reforme amânate
Era mai 2023. România se pregătea de rotativa guvernamentală dintre Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Profesorii declanșaseră una dintre cele mai ample greve din ultimii ani. Pentru a calma spiritele, Guvernul Ciucă promitea o nouă lege a salarizării, cu un proiect pregătit până la 15 iulie 2023 și trimis Parlamentului la 1 septembrie. Trei ani mai târziu, legea încă nu este adoptată, iar România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR.
Legea salarizării unitare a bugetarilor a pornit ca o promisiune făcută profesorilor în timpul unei crize sociale. A devenit apoi o reformă amânată de la un guvern la altul și de la un termen european la următorul.
În cei trei ani, Ministerul Muncii a fost condus succesiv de trei social-democrați: Marius Budăi, Simona Bucura-Oprescu și Florin Manole. Acum, PSD anunță că nu va vota forma actuală a proiectului și cere modificări majore.
Responsabilitatea nu aparține însă unui singur partid. Nicolae Ciucă (PNL) a făcut promisiunea inițială, Marcel Ciolacu (PSD) a explicat amânarea prin calendarul electoral, iar guvernul condus de Ilie Bolojan a ajuns să prezinte proiectul în ultimele luni ale PNRR.
Citiți articolul integral despre cronologia unei reforme amânate pe NewsEdge.
Indiferent cine castiga sau pierde bani/ relatii/ influenta legea trebuie adoptata. Lucrurile trebuie asezate. Daca unii pierd bani, pot face apoi greva, etc. sau inca un loc de munca.
Asta arată cât de serioși sunt cei din PSD, atunci când fac promisiuni. Deși din vina lor România a pierdut mulți bani, tot nu recunosc și continuă să spună că ei sunt cei buni și alții răi.
Din 2023 le-a dat și le dă in anual Prima de carieră didactică(1.500 lei)să își ia laptop sau tabletă.Ăștia vor măriri de salarii pe baza încasărilor la bugetul de stat din CASS la pensii/indemnizații
...in timp ce altii nu mai spera sa ajunga la grila maxima actuala,cam ce erou din linia mai esti?