Polivalenţa incompetenţei noastre

Nu avem o sală polivalentă, dar incompetenţa şi neputinţa noastră depăşesc orice limite! Suntem de-a dreptul „polivalenţi”. Uitată de Dumnezeul Companiei Naţionale de Investiţii în lucrări ce trebuiau terminate hăt, încă de anul trecut, Sala Sporturilor tocmai s-a trezit, peste noapte, asaltată de schele şi încotoşmănată, fără drept de apel, în plăci de polistiren. Cui i-a păsat că plăcile erau lipite, în batjocură parcă, peste finisajele clădirii?! Nimănui, pentru că, de aproape o săptămână, lucrările continuă nestingherite! Ba, o parte din zona „izolată” gospodăreşte, a şi fost tencuită la loc, ca şi când pe dedesubt n-ar fi tencuială veche. „O mizerie”, aşa cataloga, mai demult, primarul Marius Stan lucrările executate în derâdere faţă de instituţia care tocmai a împlinit 40 de ani de existenţă. Şi mizeria continuă, că nici nu mai ştii cui să dai bilă neagră: CNI, firmei executante sau autorităţilor locale.
Dacă Sala Sporturilor suferă de handicapuri vizibile, Piatra Neamţ a ştiut, chiar şi după investiţii care au durat un deceniu, să-şi facă o sală polivalentă accesibilă şi persoanelor cu handicap. Pentru asta merită, din plin, o bilă albă!