Tradiţii la Dunărea de Jos. Proiect de un milion de euro, pus în pericol de războiul din Ucraina

O vorbă adaptată a lui Cicero spune "Când armele vorbesc, artele tac". Era să se întâmple și în cazul proiectului "Ansamblu transfrontalier EFIGE. Confluențe de patrimoniu la Dunăre", la care au pus umărul Consiliul Județean Tulcea, Comitetul Executiv al Consiliului Local Ismail, FLAG Tulcea și FLAG Galați.

Uniunea Europeană a pus la bătaie aproape 1.000.000 de euro, iar inițiatorii au cofinanțat cu circa 100.000 de euro, pentru a sublinia și a pune în valoare tradiții culinare și de vinificație, port popular și elemente arhitectonice specifice Dunării de Jos.

Războiul din Ucraina a pus însă sub semnul îndoielii desfășurarea ultimelor două faze ale proiectului. Serghei Luzanov, managerul de proiect din Ismail (oraș aflat peste Dunăre, dincolo de Tulcea, la 250 km de Odesa), a declarat că, în nopțile senine cu vânt din nord-est, se puteau auzi exploziile de pe front. Starea de mobilizare și pericolul iminent ca Odesa - capitala raionului din care face parte Ismail - să fie atacată puteau duce la întreruperea proiectului, caz în care exista pericolul ca finanțarea europeană să fie rambursată, după ce au fost executate majoritatea lucrărilor din agenda EFIGE.

Acest risc a fost în cele din urmă depășit, astfel că la Galați s-au desfăşurat penultimele faze prevăzute în proiect. "Vedete" au fost etnograful Anișoara Ștefănucă, cu prelegerea "Tradiția la granița dintre ape", oenologul Alina Donici, cu tema "Vinul - cultură, istorie, tradiție", etnologul Paul Buța și muzeul său privat, "Vatra cu dor", cu "Costume populare, joc cu măști" și, în fine, arhitectul Teodora Voicilă, cu "Ansamblul urbanistic Galați". Cireșele de pe tort au fost însă mâncărica de pui a la Șivița gătită la ceaun, precum și o degustare de vinuri la Crama "Bratu".

La Complexul Muzeal de Științele Naturii, unde a avut loc întâlnirea publică, s-a petrecut și un altfel de război: gălățenii s-au bătut cu ucrainenii în bucate specifice și vinuri alese.