Maşina de zgomote

Nu este doar o activitate de weekend. E o îndeletnicire zilnică a celor care vor să-şi promoveze diferite produse sau manifestări în Galaţi. O maşină cu portavoce, cu text înregistrat - cine ar repeta la nesfârşit  aceeaşi placă? - se plimbă prin oraş cu sonorul la maxim.

Sâmbătă, la ora 16,00, când or fi fost şi gălăţeni dornici de odihnă la sfârşitul unei săptămâni de muncă, pe Brăilei urla din răsputeri anunţul că la Casa de Cultură a Sindicatelor se vând haine din piele. Bun, toată lumea să dea năvală, dar în linişte, dacă tot trebuie să ne respectăm unii pe ceilalţi.

După jumătate de oară, maşina se întorcea cu aceeaşi veste, zguduind geamurile blocurilor. Un claxon modest încerca să-i facă faţă. Probabil mergea prea încet şi încurca circulaţia.

Din câte ştiam, claxonatul e interzis, aşa că l-am compătimit pe şoferul grăbit, care avea toate şansele să o ia pe coajă. Cu siguranţă, însă, pe agentul publicitar cu maşina sonoră nu are nimeni intenţia să-l amendeze.

Altfel nu l-am auzi atât de des, la cele mai nepotrivite ore şi în cele mai neaşteptate locuri.