România pe hârtie în 100 de chipuri. Principele oriental care lumina apusul

Dintre domnitorii cu care memoria colectivă este nedreaptă, Constantin Mavrocordat (1711 – 1769) se poate așeza fără probleme în fruntea lor. A domnit, de la vârsta de 19 ani, de șase ori în Țara Românească și de patru ori în Moldova. Reformator, a desființat dări precum ”văcăritul” sau ”pogonăritul” și le-a permis țăranilor să se mute de la o moșie la alta, suprimând iobăgia. Unele dintre măsurile sale de modernizare a țărilor române au fost publicate la Paris în „Mercure de France“ (1742), sub titlul „Constitution”.

Avea o bibliotecă vastă, pe care s-au arătat interesați să o cumpere papa Clement al XII-lea, dar și regii Angliei sau ai Franței. Erudit, a sprijinit publicarea operelor clasicilor literaturii universale.
În imagine, jurnalistul și scriitorul Victor Cilincă răsfoiește ”Operele” lui Virgiliu, patru volume publicate în 1754 la Paris și dedicate de traducător „Alteței Sale Serenisime Constantin Mavrocordat, despot al celor două Valahii și al Moldovei”. Cele două Valahii se refereau la Țara Românească și Oltenia, proaspăt recuperată de la austrieci după două decenii de înstrăinare.
Clădirea este Casa Balș (str. Domnească nr. 67), ce poartă numele boierului ieșean Paul Balș care ar fi ridicat-o în acest loc între 1913 – 1915, în locul unei alte construcții din secolul al XIX-lea. Din fericire, mai păstrează ușa originală și principalele ornamente, din păcate vechea tâmplărie din lemn a ferestrelor a fost înlocuită cu una modernă.  

• 100 comori pe hârtie, în 100 de locații importante ale Galațiului, timp de 100 de zile

”România pe hârtie în 100 de chipuri” este un proiect privat dedicat Centenarului, realizat de Institutul Cultural ”Ars Rediviva” (ICAR) și Asociația "Danube Media Center", a jurnaliştilor de la "Viaţa liberă".