România pe hârtie în 100 de chipuri. Lecția de mărinimie

Ați dona bani pentru ridicarea unei statui? Nici dumneavoastră? Dacă nici vechii gălățeni nu ar fi fost generoși, astăzi peisajul urban ar fi fost mai sărac cu statuia lui Costache Negri (1812-1876), de exemplu. "Lui îi datorăm, în bună parte, actele mari săvârșite în istoria modernă a românilor", considera Mihai Eminescu, într-un articol publicat în presa vremii.

În semn de respect pentru importanța lui politică și culturală, în urmă cu mai bine de o sută de ani a fost deschisă o subscripție publică de către un comitet coordonat de profesorul Pandeli Petrovici, fost primar al Galațiului între 1909 și 1911. Banii s-au strâns suficient de repede cât să fie dezvelită, în 1912, lucrarea pe care o putem admira și în prezent, operă a lui Ioan Iordănescu, elev al marelui Dimitrie Paciurea.
La momentul inaugurării au ținut să fie prezenți, printre alții, Nicolae Iorga (din partea Universității București) și Duiliu Zamfirescu (din partea Academiei Române). După cel de-Al Doilea Război Mondial, statuia a fost dată jos de pe soclu (nu putea fi cinstit de comuniști un fost burghez) și abandonată în viile din vestul orașului, pentru a fi repusă la loc de cinste pe soclu abia din 1967.
În imagine, poetul Ion Zimbru citește, pe treptele monumentului, din ediția princeps cu autograf "Un om între oameni", scrisă de Camil Petrescu. Nu e vorba despre "omul între oameni" comunist Nicolae Ceaușescu, ci despre un alt Nicolae, cel puțin la fel de important din punct de vedere istoric, Bălcescu. Romanul, publicat între 1953 şi 1957, are trei volume și este neterminat.

100 comori pe hârtie, în 100 de locații importante ale Galațiului, timp de 100 de zile
"România pe hârtie în 100 de chipuri" este un proiect privat dedicat Centenarului, realizat de Institutul Cultural "Ars Rediviva" (ICAR) și Asociaţia "Danube Media Center", a jurnaliştilor de la "Viaţa liberă".