Conștiința lui Pinochet

* Klaus Iohannis a vorbit ieri despre viitorul prim-ministru al României și, din punctul meu de vedere, n-a emis cea mai nimerită afirmație: "Nu știu ce negociază ei acolo, dar am să accept propunerea pe care o vor avea." Asta nu e declarație de președinte-jucător, mai ales dacă folosim ca termen de comparație dublul mandat al lui Băsescu, pare că șeful de la Cotroceni a fost trimis după țigarete...
* Nu e culmea ca persoana care să-i fi semnat foaia de parcurs soțului doamnei Carmen de la Sibiu să fie Șică? Poate și din acest motiv, unii și-l doresc pe generalul Ciucă în fruntea Guvernului.
* Zărit-am diverse păreri pe marginea unei eventuale desemnări a militarului în rezervă Ciucă. N-o pricep, chiar mă delimitez de o asemenea imagine, fără să le țin partea politicienilor de carieră, însă mi-e teamă să merg cu Armata la pâine și la lapte.
* Stagiul militar l-am satisfăcut (mi-a plăcut mult), asta ca să-i răspund și co-președintelui AUR George Simion. Nu știu de ce nu-mi place, chiar și în aceste condiții, ideea de șefie cazonă. Poate și pentru că mă las manipulat de conștiința lui Pinochet. 
* Altfel, parlamentările dintre partide pentru următorii patru ani de guvernare pot fi reduse la următorul vers de bâlci. Sau de târgurile de odinioară: „Ace, brice și trei vice, lame și organigrame.”
* S-ar prinde și subsemnatul într-o asemenea ecuație, înțeleg că Executivul poate să aibă mai mulți vicepremieri. Cam câte unul la o sută de mii de contribuabili. Nu-i așa, domnule Barna?
* Specialiștii anunță că șase din zece e-mail-uri primite în numele băncilor sunt frauduloase, hackerii fiind tot mai talentați în imitarea comunicatelor oficiale. Mesajele băncilor, în sine, sunt de evitat, așa că n-o să mai accesez niciunul. Dacă, în schimb, voi fi sunat de o duduie cu voce guturală, voi afișa altă atitudine.
* Un deputat USR dorește dărâmarea zidului din jurul Palatului Parlamentului. Probabil, ca să trateze claustrofobia economică și legislativă a țării. Altă explicație nu văd.