Remember. Lazăr Șăineanu (1859-1934)

Filolog, lingvist, folclorist și istoric cultural, Lazăr Șăineanu s-a născut pe 23 aprilie 1859, la Ploiești. După absolvirea liceului, în 1881 s-a înscris la Facultatea de Litere a Universității din București. Prima sa scriere, "Câteva specimene de etimologie populară română", a apărut în revista "Columna lui Traian". A reușit să plece doi ani la studii, în Germania și în Franța. În Germania și-a luat doctoratul în filologie, iar în Franța a publicat studiul "Legenda Meșterului Manole la grecii moderni". A revenit în țară în 1889. Opera sa fundamentală, "Istoria filologiei române", a apărut în 1892. În domeniul folclorului, a publicat "Influența orientală asupra limbii și culturii române" şi "Elemente turcești în limba română", iar în domeniul lexicografiei s-a impus cu "Dicționarul universal al limbii române", publicat în 1896. În 1890, a luat calea exilului, stabilindu-se în Franța, unde a adus o contribuție importantă filologiei franceze, prin lucrările "La langue de Rabelais" (1922-1923) și "Les resources indigenes de l’etymologie francaise" (3 volume, 1925-1930), la care a lucrat timp de 30 de ani. A decedat pe 11 mai 1934, la Paris.