Oameni de seamă. Radu Gyr, poetul temnițelor comuniste

Poet, dramaturg, eseist şi gazetar, Radu Gyr s-a născut pe 2 martie 1905, la Câmpulung Muscel. A fost doctor în litere și conferențiar universitar, de mai multe ori laureat al Societății Scriitorilor Români, al Institutului pentru Literatură și al Academiei Române.
La 14 ani, i-a apărut primul poem dramatic, "În munți", publicat în revista Liceului "Carol I" din Craiova.  A debutat în volum în 1924, cu "Liniști de schituri". A colaborat cu multe publicaţii ale vremii, printre care: "Universul literar", "Gândirea", "Gând Românesc", "Vremea", "Cuvântul", semnând numeroase articole, studii literare și poezii.

Ca mai toți intelectualii vremii sale, Radu Gyr a intrat în mișcarea legionară, fiind numit comandant legionar al Olteniei. În 1940, a fost numit director general al teatrelor, poziţie din care a înființat Teatrul Evreiesc. În 1945, a fost arestat de comuniști, pentru vina de a fi "ziarist". A fost închis în toate cele trei regimuri de dictatură (Carol al II-lea, Antonescu și comunism), având în total 20 de ani de detenție politică, în închisorile de la Tismana, Miercurea Ciuc, Târgu Jiu și Aiud. A fost supranumit "poetul temnițelor comuniste" și a fost condamnat la moarte pentru poezia "Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!", numită inițial "Manifest". Hârtia și creionul erau interzise în închisori, astfel că toate poeziile sale au fost scrise fie în memorie, fie pe pereții închisorilor și pe tălpile bocancilor.

Radu Gyr a lăsat în urmă o operă poetică de valoare unică, la care se adaugă o mulțime de studii și eseuri critice. A fost una dintre figurile cele mai complexe din România secolului al XX-lea.
A încetat din viață pe 28 aprilie 1975, la București.
Remember, Oameni de seamă, colecție de articole