Căpșuni: pluralul defect. Sărmana limbă română

Am avut odată un seminar cu studenții gălățeni la jurnalism. Ca să-mi fac o idee despre cine îmi stă în față și cum trebuie să abordez lucrul cu ei pe viitor, am dat o testare scurtă: am scris pe tablă cinci cuvinte și i-am rugat să alcătuiască o notă sau o știre, în cel mult zece rânduri și în barem de zece minute.

Lucrările le-am luat acasă pentru corectare. Am trăit întâiul șoc traumatic al vieții mele, cauzat de următorii factori: gramatică, vocabular, cultură generală. De ceea nu mă mai mir ce se întâmplă acum cu „formatorii de opinie”. Totuși, nu pot să nu mă oripilez câteodată.
Spre exemplu, am auzit nu o dată, la televizor, vorbindu-se despre prețul astronomic al căpșunilor (i. e. respectivele fructe). Construirea pluralului acestei clase de substantive este simplă:
Căpșun (plantă) pl. căpșuni. Căpșună (fruct) pl. căpșune.
Prun (plantă) pl. pruni. Prună (fruct) pl. prune.
Cais (plantă) pl. caiși. Caisă (fruct) pl. caise.
Dar există și exemple care duc la confuzie:
Măr (plantă) pl. meri. Măr (fruct) pl. mere.
Nuc (plantă) pl. nuci. Nucă (fruct) pl. tot nuci.

Și-atunci, cum să nu-l înțelegi pe sărmanul ziarist, pe care complicata asta de limbă română caută cu tot dinadinsul să-l bage în ceață!?