Oameni de seamă. Jorge Luis Borges, un geniu într-un univers al ficţiunii

Jorge Luis Borges, romancier, poet, eseist argentinian, s-a născut pe 24 august 1899, la Buenos Aires. La nouă ani, a tradus în spaniolă "Prinţul fericit" al lui Oscar Wilde, iar la 12 ani citea deja din Shakespeare.

În 1914, familia sa s-a mutat în Elveția, iar Borges a studiat la Collège de Genève. În perioada 1918-1921, familia sa a locuit în multe oraşe europene, ca Lugano, Barcelona, Mallorca, Sevilla și Madrid.
La întoarcerea în Argentina, în 1921, după încetarea tulburărilor politice din ţară, Borges a început să publice poezii și eseuri suprarealiste în reviste literare. La acea vreme, a descoperit scrierile lui Arthur Schopenhauer și Gustav Meyrink, care şi-au pus ulterior amprenta pe creaţia sa. În 1923, a publicat prima sa colecţie de poezii, „Fervor de Buenos Aires”.

În 1935, a publicat prima carte de eseuri, „Historia universal de la infamia”, un amestec de nuvele şi eseuri non-ficţiune. În perioada 1936-1939, a scris articole săptămânale pentru publicaţia ”El Hogar”. În 1937, s-a angajat ca prim-asistent la Biblioteca Municipală ”Miguel Cané”, deși vederea începuse să-i slăbească. Prima sa colecție de povestiri scurte, „El Jardin de Senderos que se bifurcan”, a apărut în 1941.
În 1957 a primit Premiul Național pentru Literatură. În 1961, a primit premiul „Prix International”, împreună cu Samuel Beckett. În 1962, au fost publicate „Ficciones” și „Labyrinths”, au urmat apoi „El libro de los seres imaginarios” - în 1967, „El informe de Brodie” - în 1970 și „El libro de arena” - în 1975. Deşi s-a spus că ar fi trebuit să primească Premiul Nobel pentru literatură, aflându-se des printre nominalizaţi, Borges nu s-a bucurat niciodată de această onoare.

Tema centrală a operei lui Borges poate fi ”paradoxul bizar de a fi om într-o lume misterioasă și incomprehensibilă”.
A încetat din viață pe 4 iunie 1986, la Geneva.
Remember, Oameni de seamă, colecție de articole