Gălăţeanul Temistocle Popa, „fabrica de șlagăre” a României

Temistocle Popa, cunoscut compozitor, instrumentist și actor de film, s-a născut pe 26 iunie 1921, la Galați.

A urmat Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați, apoi studii muzicale la Conservatorul București, cu Ioan D. Chirescu și Petre Elinescu, și la Școala Militară de Muzică din București. Instrumentele pe care le-a studiat au fost flautul și harpa, apoi s-a orientat spre saxofon.

A fost instrumentist în orchestrele Teatrelor  „Atlantic” și „Alhambra”, în orchestra Teatrului de Estradă și Orchestra de jazz București. A întreprins turnee artistice în țară și peste hotare (URSS, Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria).

A debutat la 40 de ani cu melodia „Vântule din zarea albastră”, urmat de „Lalele”, care a devenit imediat șlagăr în interpretarea inegalabilului Luigi Ionescu.

Dintre cântecele sale, amintim: „Gioconda se mărită”, „Bine-ai venit, iubire!”, „Astă-seară m-am îndrăgostit”, „Cu cine semeni dumneata”, „Margarete”, „Nu-mi pasă de lună și stele”, „În rândul patru banca de la geam”, „Să cântăm, chitara mea”.

Numele său este legat, pentru o întreagă generație de copii, de uriașul succes al filmelor „Tinerețe fără bătrânețe”, „Veronica”, „Veronica se întoarce” și „Mama”, dar a scris muzica pentru alte zeci de filme foarte cunoscute: „Astă seară dansăm în familie”, „Tată de duminică”, „Singurătatea florilor”, „Eu, tu, și… Ovidiu”, „Zbor periculos”, „Căsătorie cu repetiție”, „Duminică în familie”, „Trahir”.

În cariera sa componistică de peste 50 de ani, a abordat toate genurile muzicale, semnând sute de cântece de muzică uşoară dar şi corală, simfonică, romanţe, muzică pentru spectacole de estradă, muzică pentru filme artistice şi de scurtmetraj, muzică pentru filme de televiziune. A compus melodii simple, care să nu ridice probleme de intonație, care să poată fi interpretate de oricine, chiar și de către ascultători.

Compozitorul Temistocle Popa se numără printre creatorii stilului național de muzică ușoară, numeroase șlagăre ale sale intrând definitiv în patrimoniul de aur al fonotecii Radio.

În 2008, a fost distins cu premiul de excelenţă la Gala Premiilor Muzicale RRA.

A fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

A fost supranumit „fabrica de șlagăre a României”.

A încetat din viață pe 26 noiembrie 2013, la București.

(diferite surse)