Moțiunea care nu știe carte

* Mulți dintre bipezii reuniți în Guvernul Tudose erau pe vremuri clienții rușinoasei invitații „băiețel, ne vedem la toamnă”. Singurul care se bucura de acest rendez-vous rușinos era însuși premierul – v-ați prins, motivul se intitula leliță Ioană.

* De-am mai duce-o pân’ la toamnă, la ce taxe și impozite se anunță. Mă rog, unele sunt pomenite la televizor, apoi apare Mustață și le anulează. Doar v-ați prins că țara e a lui Livache...

* Bine, un amic îmi șoptește că bravul brăilean care i-a intrat pe sub piele lui Dragnea (altfel, niciodată n-ar fi pupat butoanele de la Palatul Victoria) mai degrabă ar duce la ureche. Nț, nimic pe autostrada gâtului, s-ar jura apropiații lui Mișu. Nu-i bine, parol: dacă nu cinstești, nu joci o bătută și nu guvernezi atunci când trebuie, vine vremea moțiunii. Și, s-a demonstrat deja, moțiunea de cenzură nu știe carte.

* Criticat pe bună dreptate că l-a luat de eficient pe Tudose și l-a desemnat fără să crâcnească, Iohannis și-a pus retorica la treabă joi seara, după ce și-au depus miniștrii jurământul. Cei mai mulți dintre ei erau la al doilea jurământ în numai câteva luni – asta înseamnă să fii mafiot, să juri când ți se pune pata, apoi să demisionezi (mă rog, să fii constrâns să iei o broască în gură), adică să scapi de sub jurământ, să încerci să-ți retragi demisia, deci să te gândești iarăși la acele fraze spuse cu mâna pe Biblie și, după alte câteva zile, să-ți faci cruce „pentru propășirea neamului”. Așa să-ți ajute domnul Liviu!

* Olguța și nea Petrică Daea ar fi putut jura acum două zile și cu mâna pe Capra cu trei iezi. OK, nu numai dumnealor, ci și Liviu Pop, ministrul cu privire atentă de la Educație.

* Despre șeful statului voiam să scap două-trei remarci. Mamăăă, ce i-a mai luat la palme cu piciorul pe social-democrați, ce le-a mai zis-o de i s-au zburlit pilozitățile nazale lui Dragnea! Aiurea, n-a convins pe nimeni cu înșiruirea de termeni de coada cărora putea să anine precizarea „acest moment este un pamflet și trebuie tratat ca atare”. L-o fi pupat seara doamna Carmen? Bravo, puișor, i-ai pus la respect pe ăștia, ce mândră am mai fost de tine! Te-ai comportat ca Arnold în Tom și Jerry.