Votul prin corespondenţă a fost respins

Senatul a respins, miercuri, 3 octombrie 2018, proiectul de lege iniţiat de USR, care reglementează exercitarea dreptului la vot prin corespondenţă la alegerile pentru Senat, Camera Deputaţilor şi la alegerile pentru Preşedintele României.

"Alegătorul îşi poate exercita dreptul de vot prin corespondenţă o singură dată, la fiecare scrutin sau tur de scrutin, sub sancţiunea legii penale", prevedea articolul 3 din proiectul de lege.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea AEP, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, a fost respins de senatori cu 72 de voturi "pentru" respingere şi 28 de voturi "împotrivă".

"Constatăm că această excelentă propunere legislativă, care venea să restabilească gravul deficit demografic pe care îl produce actuala legislaţie electorală a României, în care foarte mulţi din concetăţenii noştri nu numai din străinătate, dar şi din alte părţi ale ţării nu îşi pot exercita votul, a fost respinsă. Acest lucru nu va trece neobservat", a declarat senatorul USR, Vlad Alexandrescu, în plen, după ce iniţiativa a fost respinsă.

Guvernul nu a susţinut propunerea legislativă a USR.

Senatorul PNL, Alina Gorghiu, a declarat înaintea votului asupra proiectului de lege că liberalii susţin iniţiativa, care vizează "o facilitate de vot".

În schimb, senatorul UDMR, Cseke Atilla, a anunţat, în timpul dezbaterilor, că UDMR nu susţine iniţiativa. "Este un demers legitim al oricărei formaţiuni politice de a iniţia o propunere legislativă, chiar şi în domeniul electoral. Cu ceea ce nu am fost de acord în Comisia de administraţie a fost posibilitatea de a opta. Pentru un cetăţean român cu reşedinţa în străinătate, dar şi în România, acesta să opteze pentru ce listă să voteze, pentru lista din ţară sau lista din străinătate. Nu negăm acest demers legislativ, este corect. Dar UDMR nu va putea să susţină această iniţiativă în forma propusă", a explicat Cseke Atilla.