E mai bine să fii oraș sau comună?

Rezultatele finale ale Recensământului Populației și Locuințelor ridică și o serie de probleme de ordin administrativ, legate de necesitatea reorganizării unor comunități depopulate.
Potrivit informațiilor diseminate în spațiul public, în jur de 80 de localități din țară nu mai întrunesc condițiile de oraș/municipiu. Printre acestea se află și Bereștiul, ”cotat” la doar 2.473 de locuitori. Legea 251/2001 stabilește mai multe criterii pentru ca o localitate să fie oraș, nu doar numărul de locuitori, iar printre acestea se numără și o capacitate sanitară de 7 paturi la mia de locuitori, ceea ce nu este cazul în orășelul din nord-estul județului. Alte aspecte se referă la infrastructură, rețele de canalizare și distribuție a apei curente, unități școlare și chiar spații de cazare în regim hotelier.
Contactat telefonic de cotidianul nostru, tânărul primar bereștean Mihai Bejan recunoaște că, în trecut, clasificarea de oraș nu a adus beneficii, mai ales când s-au împărțit banii din PNDL. Situația s-a inversat între timp, fondurile europene accesate ca oraș, pe Componenta 10 din PNRR, de peste trei milioane de euro, fiind absolut necesare în comunitate. ”Sunt cinci contracte pe care le-am obținut, iar peste 100 miliarde de lei vechi vor fi cea mai amplă investiție de modernizare a școlilor din localitate. Totul pe fonduri europene, cu o contribuție minimă din partea noastră”, a mai spus Mihai Bejan. La acestea se adaugă banii din PNI ”Anghel Saligny” pentru asfaltări, pe străzi cu o lungime de patru kilometri.
Când politicienii vor ieși din logica electorală, adică nu foarte curând, vor realiza că în zonă trăiesc, încă, peste 5.000 de locuitori în zece sate și un oraș, cu două primării.