Bani europeni „drămuiţi” pentru Valea Ţiglinei. Biodiversitatea ne costă mai mult

Pentru a transforma Valea Țiglinei dintr-un spațiu urban degradat într-o zonă de biodiversitate, educație ecologică și recreere urbană, Galațiul va trebui să contribuie cu peste 42 la sută din valoarea proiectului european pe care îl va accesa. Deși lucrările care vor fi executate ar fi fost mai mult decât eligibile pentru a putea fi decontate din bani europeni, va trebui să le plătim de la bugetul local. Și nu din vina noastră, ci pentru că alocarea inițială pentru acest proiect a scăzut dramatic.

Parcul Cloșca, suprafața aferentă cursului Țiglina de o parte și de alta a acestuia și suprafața împădurită de lângă Stadionul „Dunărea”, asta înseamnă pentru autoritățile locale Valea Țiglinei. Pentru a putea accesa cât mai mulți bani europeni pentru regenerarea urbană a terenului degradat din Valea Țiglinei, autoritățile au fost să împartă în două un proiect gândit, inițial, ca un singur obiectiv de investiții. După cum ați putut citi în ziarul „Viața liberă”, s-a ajuns la structurarea proiectului în două etape: biodiversitate, respectiv, regenerare urbană. Pentru prima etapă autoritățile urmează să obțină, în curând, autorizația de construire.
Convocați joi în ședință ordinară, consilierii locali au aprobat proiectul „Reabilitare și refuncționalizare teren degradat Valea Țiglinei - Etapa Biodiversitate”, în vederea finanțării acestuia în cadrul Programului Regional Sud – Est 2021-2027. Conform documentelor, valoarea totală a proiectului este 35.097.456 de lei, (inclusiv TVA). Contribuția proprie la proiect a municipiului Galați se ridică la 14.781.946 de lei, reprezentând achitarea tuturor cheltuielilor neeligibile, cât și contribuția de 2 la sută din valoarea eligibilă a proiectului - 406.310 de lei, cofinanțarea.
De asemenea, Galațiul își asumă și cheltuielile conexe care pot apărea pe durata implementării proiectului în condiții optime, care se vor asigura din bugetul local.

De ce contribuim cu aproape 42 la sută

„Aproape 42 la sută din valoarea totală a acestui proiect reprezintă cheltuieli neeligibile, care cad direct în sarcina bugetului local. Considerați că este eficient? De ce o proporție atât de mare din lucrări nu au putut fi încadrate ca eligibile?”, a fost întrebarea consilierei locale AUR Simona Vreme.
După cum a explicat primarul Ionuț Pucheanu, lucrările sunt eligibile, numai că suma maximă pe care o putem accesa din fonduri europene este diferită față de suma totală necesară pentru a duce la bun sfârșit un proiect funcțional: „Nu că nu sunt eligibile, lucrările sunt extrem de eligibile! În ultimii doi ani – nu din vina noastră, că nu noi stabilim – această sumă a tot scăzut. Iar noi, în momentul de față, avem o supra-alocare de sută la sută, ceea ce înseamnă că ne ducem în 4,8 milioane de euro. În total, tot proiectul cred că depășește 12 milioane de euro. Nu e o sumă maximală pe proiect, ci pe axa de finanțare”, a precizat primarul.

Inițial, am avut 19,2 milioane de euro...

Pentru a ne putea face o imagine asupra reducerii alocării, Ovidiu Costea, șeful Serviciului Planificare și Pregătire Finanțări din cadrul Primăriei Galați a prezentat datele: „Inițial, în aprilie 2021, am avut o alocare de 19,2 milioane de euro pentru această biodiversitate. În februarie 2022, am avut 3,1 milioane de euro. O reducere de la 19,2 la 3,1! Iar în octombrie 2022, am avut 2,4 milioane de euro. Cu supra-alocarea menționată de dl primar, am ajuns la aproximativ 4 milioane de euro. Și a trebuit să împărțim acest proiect, gândit unitar, pentru a absorbi cât mai mulți bani din cele două axe: biodiversitate - 2,4 milioane și regenerarea urbană - 1,5 milioane. Cât am putut să tragem din toată alocarea! Cheltuielile nu sunt neeligibile”, a declarat Ovidiu Costea.

Cum va arăta „biodiversitatea”

După cum consemnează acum documentele prezentate aleșilor, la ora actuală terenul de pe Valea Țiglinei este năpădit preponderent de vegetație spontană: arbori maturi neîngrijiți, inclusiv nuci, arbuști invazivi, specii erbacee discontinue. Solul este compactat, cu infiltrații, tasări, semne de alunecare sau stagnare a apei. Accesul este dificil, punctele de belvedere și echipamentele urbane lipsesc. Deși zona are potențial ecologic și peisagistic semnificativ, lipsa unei strategii de conservare a dus la degradarea și nevalorificare resurselor naturale. Sculpturile realizate în anii 1995-1997 se află în diferite stadii de degradare, integrate precar, fără a fi semnalizate și puse în valoare.
„Proiectul urmărește consolidarea infrastructurii verzi urbane și crearea unor condiții favorabile diversității prin protejarea arborilor maturi și a vegetației valoroase”, ne asigură autoritățile. Sunt prevăzute următoarele lucrări: amenajări peisagistice și reconversia ecologică a sitului; pavilioane și structuri ușoare; amfiteatru verde cu scenă, pavilion educațional pentru promovarea biodiversității; pavilioane de observare a naturii. De asemenea, ar urma să fie construite o pasarelă pietonală, platforme de loisir și se vor face dotări pentru biodiversitate: cuiburi artificiale pentru păsări, hoteluri pentru insecte și albine.
Proiectul mai cuprinde integrarea sculpturilor existente - „Pasul acrobatului”, „Lapidați”, „Levitația” - mobilier urban și panouri educative. Nu vor fi neglijate nici rețelele edilitare: energie electrică, apă, canalizare, iluminat public, irigații.