„Arta cinematografică”, sub schele. Cum se lucrează la viitorul sediu al Teatrului „Gulliver”

„Arta cinematografică” - decoraţiunea murală de pe frontonul fostului Cinematograf „Ţiglina” - a fost acoperită de schele, după cum puteţi vedea în imaginile pe care le-am surprins vineri, după prânz. Lucrarea a fost realizată în 1964 de Jules Perahim, din mozaic ceramic, şi ar trebui să fie păstrată şi restaurată, pentru că este monument de for public. Cel puţin aşa au promis autorităţile, când au dat startul lucrărilor de renovare a fostului cinema, care va deveni sediul Teatrului „Gulliver”.

Vestea bună este că, în ciuda Codului galben de caniculă, vineri, 7 august, după prânz, porţile şantierului de la fostul Cinematograf „Ţiglina“ erau larg deschise şi am zărit câţiva constructori la lucru. Nădăjduim că era mai multă activitate în clădire, decât se vedea la exterior.

Şi spunem asta deoarece, conform panoului de şantier, lucrările de „Renovare energetică a imobilului din strada Brăilei nr. 165 (fost cinematograf «Țiglina»)” ar fi trebuit să se încheie în ianuarie 2026.

Potrivit celor mai recente date din portalul achiziţiilor publice, prin acte adiţionale s-au făcut două prelungiri ale termenului de execuţie: până la 30 iunie 2026, apoi până la 31 iulie 2026. Date depăşite deja.

De asemenea, şi valoarea contractului de lucrări încheiat de Primăria Galaţi cu firma Gendav a suferit noi modificări: o diminuare cu 379.105 de lei fără TVA, apoi o suplimentare cu 5.680 de lei fără TVA. Deocamdată, investiţia a ajuns să coste 13.168.280 de lei, dar suma este în „evoluţie”, dacă putem spune aşa. Ocazie cu care amintim că, în vara trecută, contractul de lucrări a fost majorat cu 1.473.399 de lei fără TVA.  

Cert este că, așa cum ați putut afla din ziarul „Viața liberă”, o parte din finanțare - 2.571.902 de lei - a fost obţinută prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Restul sunt bani de la bugetul local. O diferenţă substanţială, dar necesară pentru a salva şi a da utilitate unei clădiri importante pentru Galaţi şi gălăţeni.

„Este o clădire de care ne leagă numeroase amintiri pe mulți dintre noi. Lucrările de renovare sunt în plină desfășurare”, explica primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, în luna iunie, într-o postare pe pagina sa publică de Facebook.

Foarte importantă este destinaţia pe care o va avea clădirea după renovare: sediu al Teatrului pentru Copii și Tineret „Gulliver”. Iar actorii sunt mai mult decât nerăbdători: „Stagiunea 2026-2027 se va deschide în data de 6 septembrie, cu noi surprize teatrale. În plus, până la finalul anului există premisele mutării în noul sediu al instituției, fostul Cinematograf  «Țiglina», un moment important și mult așteptat de întreaga comunitate gălățeană. Mai multe detalii vor fi dezvăluite la începutul noii stagiuni”, au promis reprezentanţii Teatrului, în mesajul transmis înainte de vacanţă.

Un pic de aducere-aminte

Revenind la „Arta cinematografică” de la care am pornit articolul, merită să reamintim că Galaţiul se mândrea, în anii ’60, cu un complex comercial modern, cel din Ţiglina I, care a primit, în 1967, Premiul Naţional pentru Arhitectură.

Puţini mai ştiu astăzi că incinta complexului a fost foarte bogată în panouri de artă decorativă, realizate în 1965 de Pavel Codiţă („Comerţul socialist” şi „Dulciuri”), Jules Perahim („Folclorul judeţului Galaţi”), Virgil Almăşanu („Fauna Dunării” şi „Flora”), Mihai Danu („Fluturi”), Patriciu Mateescu („Odihna”), G. Freiberg („Panou în forme de teracotă smălţuită”), Ion Biţan („Elemente spaţiale”), Constantin Crăciun („Evoluţia”) - în total 10 panouri. La acestea se adăuga decoraţiunea murală de pe frontonul Cinematografului „Ţiglina“, intitulată „Arta cinematografică”, în suprafaţă de 120 de metri pătraţi, realizată în 1964 de Jules Perahim, din mozaic ceramic. Lucrarea a fost cel mai puţin vandalizată şi batjocorită, dacă putem spune aşa. Iar dacă va fi restaurată şi pusă în valoare, ar fi singura „norocoasă” din tot complexul...