Absurd de Galaţi - Licitaţiile electronice şi Paştele Cailor

Bun găsit în Galaţiul situaţiilor absurde! Paradoxul de astăzi nu e doar unul local, ci poate fi ridicat la rangul unui absurd naţional şi ar putea depăşi puterea de înţelegere a unor oameni care aşteaptă luni în şir, dacă nu chiar ani întregi, ca strada să le fie reparată sau să nu mai meargă la buda din fundul curţii, ca în evul mediu şi să aibă şi ei canalizare de secol 21. Ei bine, degeaba aşteaptă, pentru că desemnarea, prin licitaţie electronică, a firmei care va executa lucrările se întinde precum guma de mestecat din cauza contestaţiilor şi a răs-contestaţiilor formulate de firmele pierzătoare. Reevaluarea ofertelor se reia sâcâitor, câştigătorii iniţiali ajung perdanţi, contestă la rândul lor, apoi „distracţia” se mută de la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în instanţă şi retur.
Culmea, după zeci de contestaţii şi de procese pierdute şi câştigate, firma învingătoare supremă se apucă de treabă şi îşi dă cu oferta peste picioare. Se alege praful de bunele intenţii, termenele nu mai sunt respectate, apar tot felul de surprize, calitatea lasă de dorit şi tot ce se mai poate. Absurd, dar al naibii de adevărat. Dovadă cazul Tancrad - ca să dăm doar un singur exemplu - care s-a apucat de găurit Oţelarilor înainte ca procesul care viza statutul ei de câştigător al licitaţiei să se fi finalizat.
Dacă la nivel naţional ar exista o legislaţie serioasă şi clară, iar licitaţiile ar fi organizate corect şi onest, probabil că nu am ajunge să aşteptăm până la calendele greceşti, ori până la Paştele Cailor, să înceapă şi să se finalizeze la timp şi de o calitate ireproşabilă o lucrare necesară ca aerul şi firească într-o lume civilizată.