Care sunt primăriile gălățene amenințate de comasare

Cinci localități din nordul județului Galați se încadrează în criteriile de reorganizare luate în calcul la nivel național, având fiecare o populație rezidentă de sub 1.500 de locuitori. Miza principală pentru comunitățile care aleg să se unească voluntar cu vecinii mai mari este accesul prioritar la fonduri pentru utilități și infrastructură.  
Reforma administrativă își propune să rezolve o problemă cronică a administrației locale: comunele mici nu reușesc să își acopere cheltuielile din taxele și impozitele strânse de la cetățeni, fiind dependente de alocările de la bugetul de stat. 

Harta localităților gălățene cu sub 1.500 de locuitori

Toate cele cinci localități gălățene aflate sub pragul demografic critic se concentrează în zona de nord a județului, o regiune grav afectată de migrație și de îmbătrânirea populației.  
Conform datelor de la ultimul recensământ, clasamentul celor mai mici comune din județ arată astfel:    

• Suhurlui – 1.131 de locuitori (cea mai mică comună din județul Galați);  
• Oancea – 1.183 de locuitori;  
• Smulți – 1.296 de locuitori;  
• Rădești – 1.400 de locuitori;  
• Suceveni – 1.491 de locuitori.

Fără investiții și fără resurse proprii, primăriile acestor comune abia reușesc să acopere cheltuielile de funcționare și salariile din veniturile locale, depinzând aproape exclusiv de alocările de la bugetul de stat.  

O problemă națională - 429 de comune depind de banii de la centru

Problematicile din nordul județului Galați reflectă un fenomen extins la nivel național. Din totalul celor 2.862 de comune din România, 429 au sub 1.500 de locuitori și se află în imposibilitatea de a-și asigura independența financiară.  
Distribuția acestora la nivel național arată însă mari dezechilibre regionale:    

• Cele mai afectate județe sunt cele din zonele montane sau cu un declin demografic accentuat: Alba conduce topul național cu 27 de comune mici, urmat îndeaproape de Caraș-Severin (26), Hunedoara (26) și Cluj (25).  
• La polul opus, județul Ilfov nu are nicio comună sub pragul de 1.500 de locuitori, în timp ce județe mari precum Bacău (o singură comună) sau Iași (două comune) stau mult mai bine la capitolul stabilității demografice.      

Ce urmează pentru comunitățile mici?

Deși ideea de comasare provoacă adesea rețineri în rândul comunităților locale, măsura vine la pachet cu beneficii concrete pentru locuitori. O comună mai mare înseamnă un buget local sporit, o capacitate mai mare de a atrage fonduri europene și servicii publice de o calitate mai bună.  
În plus, opțiunea pentru o unire voluntară le va oferi acestor localități din Galați un avantaj competitiv uriaș: undă verde și prioritate absolută la proiectele naționale de modernizare a utilităților de bază – apă potabilă, canalizare, adducțiune de gaze naturale și asfaltare.  
În perioada următoare, decizia va aparține atât autorităților locale, cât și cetățenilor, care vor trebui să cântărească între păstrarea statutului administrativ actual și șansa la o dezvoltare accelerată.