Viața Liberă
Leaderboard DevBrains

Monografii gălăţene. Independența

Deși cu origini istorice vechi, satul (comuna) Independența își trage numele după Războiul de Independență din 1877: potrivit paginii „date monografice” a localității, „Despre cum a luat fiinţă Independenţa” ne-a relatat Virgil Chicioroagă, învăţător la Şcoala Nr. 1, în anul 1969. Acesta ne spune că: ”pe malul stâng al Siretului, mai jos de gura Buzăului s-au aşezat câteva familii de păstori. Locul ce l-au ales atunci era foarte potrivit: păşuni întinse şi apă la câţiva zeci de stânjeni. În urma războiului de neatârnare, ţara a devenit liberă şi independentă. Costin Dumitru, un fruntaş al satului, s-a sfătuit cu unii cu alţii şi, însoţit de Bârsan s-au dus la Bucureşti, că actul de botez trebuia semnat de Vodă. S-a dus cu trinu’ şi după trei zile sosea cu pergamentul semnat şi astfel cele trei aşezări: Măxineni, Peneu şi Braina unite într-un tot unitar s-au numit Independenţa”…
„După Războiul de Independenţă, prin împroprietărirea din anul 1879 a 180 de însurăţei din judeţul Covurlui pe moşia satului Măxineni, a luat naştere noua comună Independenţa. La aceştia se adaugă prin aprobarea guvernului de atunci, aşezarea unui număr de 114 locuitori din satul Măxineni şi 111 din satul Peneu, «cărora li s-au înecat casele» şi s-au strămutat lângă noua comună.”
Localitatea are origini mult mai vechi. Potrivit aceleiași surse, „În perimetrul actualei vetre au existat satele Mogeşti – atestat în 1546 aprilie; Scripiţeni – atestat documentar 1623 mai 9; Lupeni – sec. XVI.
Aceeași sursă monografică specifică: „În timpul Primului Război Mondial, comuna Independenţa a luat parte la operaţiunile militare, un număr de 171 fii ai satului căzând la datorie. În amintirea lor a fost ridicat un monument în anul 1926, operă ce aparţine sculptorului I. Renieris... Ultima jertfă dată de către fiii satului a fost cea din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În amintirea celor 87 eroi, s-a ridicat, în anul 1999, un monument, creaţia preotului aviator Toma Popescu, care este amplasat – de asemenea – în faţa Căminului Cultural.”

 

Evaluează articolul
Fii primul care votează
IV

Articole înrudite

0 comentarii

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.

ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.