Bonusuri de 800 milioane de euro în contractul pentru Cernavodă

Managerii asocierii de companii care vor realiza servicii de inginerie şi de management de proiect la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă vor primi bonusuri de performanță estimate la 800 milioane de euro

Această sumă se regăsește în contractul de 3,1 miliarde de euro semnat, vineri, la Baku. Contactați de HotNews, reprezentanții Nuclearelectrica spun că bonusurile au fost introduse "pentru a motiva contractantul să își atingă obiectivele".

Nuclearelectrica precizează pentru sursa citată că valoarea bonusurilor reprezintă 8% din costul total al proiectului pentru reactoarele 3 și 4. Ceea ce înseamnă că proiectul este estimat, în acest moment, la 10 miliarde de euro. Suma este mai mare față de estimările precedente ale reprezentanților Nuclearelectrica și Ministerului Energiei, care vorbeau despre 7 miliarde de euro.
Contractul pentru inginerie și servicii de management se întinde pe o perioadă de nouă ani, în urma căruia se va lua decizia dacă și cum va începe construirea celor două reactoare. Există posibilitatea ca abia în 2033 să înceapă lucrările de construire, potrivit specialiștilor din energie. Există, de asemenea, și varianta de a nu fi luată decizia de construire.
HotNews scrie că Energonuclear, companie de stat deținută integral de Nuclearelectrica, a semnat, vineri, un contract de 3,16 miliarde de euro pentru serviciile de inginerie, achiziții și management, cu o asociere formată din companii din SUA, Canada și Italia.
"Această practică (a bonusurilor - n.r.) este una uzuală în acest tip de contracte și este utilizată, pe baza de bune practici internaționale, pentru a motiva contractantul să își atingă obiectivele setate cu respectarea timpilor de lucru, fără întârzieri, implicit fără escaladări de costuri", a răspuns Nuclearelectrica, la solicitarea HotNews.
Proiectul reactoarelor 3 și 4 tărăgănează de 15 ani. În 2009 a fost înființată compania de proiect Energonuclear, în care Nuclearelectrica deținea 51%, ceilalți investitori fiind companiile străine RWE, GDF Suez, ENEL si CEZ cate 9,15% iar ArcelorMittal si Iberdrola cate 6,2%. Investitorii nu s-au înțeles și s-au retras din acționariat, rând pe rând, până în 2013. În 2013, au demarat negocierile cu o companie chineză, China General Nuclear Power Corporation, iar după şapte ani, în 2020, acestea au fost oprite de guvernul Orban.