Educația preuniversitară din România, risc la adresa securității naționale

Educația preuniversitară din România reprezintă un risc la adresa securității naționale, potrivit unui raport elaborat de ministrul Educației, Daniel David. Printre cele mai mari probleme semnalate se numără: absolvenți cu competențe slabe, rata ridicată a abandonului școlar și analfabetismul funcțional crescut.

„Învățământul preuniversitar obligatoriu - preșcolar, primar, gimnazial, liceal - trebuie să transfere, prin educație, cele opt competențe-cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni satisfăcuți de propria viață.
Educația antepreșcolară trebuie generalizată și regândită, pentru a asigura prerechizitele necesare învățământului obligatoriu. Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv, nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să își continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar”, se arată într-o sinteză a raportului.

Documentul relevă, în ceea ce privește sistemul național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI), „o arhitectură depășită (fragmentată, greu de coordonat, prost distribuită la nivel național și cu suprapuneri care frânează dezvoltarea și irosesc resurse), care nu atrage resurse internaționale majore și este vulnerabilă la brain drain”.

În ceea ce privește CDI, raportul notează că România - a șasea țară a Uniunii Europene ca mărime a populației - „produce prea puțină cunoaștere, din cunoașterea produsă prea puțină este de calitate, iar din cunoașterea de calitate prea puțină este de concepție românească”.

„În plus, resursa umană este demotivată și angajată uneori necompetitiv. Prin reformele propuse, arhitectura sistemului național de CDI va include actori diverși, dar (a) cu misiuni diferite - satisfăcând astfel mai bine nevoile țării, (b) cu coordonări între ei, care să genereze cunoaștere cumulativă performantă, fără suprapuneri care să consume resurse și (c) cu o masă critică mai mare - contând la nivel de competitivitate și clasamente internaționale și eficientizând costurile”, se punctează în document.

Raportul, intitulat „Raportul de diagnostic al Educației și Cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, este asumat de ministrul Daniel David, însă nu reprezintă un document oficial al Guvernului sau al Ministerului Educației și Cercetării.