Istoricul medical al românilor, accesibil de pe telefon în această vară

Revoluția digitală în sistemul sanitar românesc face un pas decisiv în acest an. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a anunțat marți, 31 martie, că dosarul electronic de sănătate va deveni accesibil pentru întreaga populație începând cu vara anului 2026, scrie Digi24.

Noua platformă va permite fiecărui cetățean să își consulte istoricul medical complet, analizele și tratamentele direct de pe telefon, laptop sau tabletă. Accesul se va face simplu, pe bază de utilizator și parolă, transformând o bază de date folosită până acum doar de medici într-un instrument util pentru pacienți.

Digitalizarea este considerată „prioritatea zero” a instituției, fiind un obiectiv major asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Modernizarea este esențială, în condițiile în care actualul sistem informatic are o vechime de peste două decenii și nu mai face față cerințelor actuale. Odată cu lansarea noii versiuni, orice medic, indiferent de unitatea sanitară unde lucrează, va putea vizualiza rapid parcursul medical al unui pacient, eliminând astfel birocrația și investigațiile repetate inutil. Șeful CNAS a dat asigurări că, în ciuda criticilor privind ritmul implementării, proiectul este aproape finalizat și gata de lansare.

Dincolo de progresul tehnologic, conducerea instituției a oferit detalii și despre situația financiară extrem de tensionată traversată anul trecut. În 2025, CNAS a înregistrat un deficit masiv de 11 miliarde de lei, un dezechilibru care a pus în pericol funcționarea întregului sistem public de sănătate. În toamna anului trecut, aproape 300 de spitale și mii de farmacii au fost la un pas de blocaj total din cauza întârzierilor la plăți. Criza a fost însă depășită prin intervenții legislative și guvernamentale, reușindu-se restabilirea echilibrului bugetar necesar pentru continuarea tratamentelor.
În prezent, structura asiguraților s-a îmbunătățit, numărul plătitorilor crescând la 11 milioane, față de doar 7 milioane în perioada anterioară. Această schimbare permite finanțarea unor terapii de ultimă generație, extrem de costisitoare, care ajung și la 1,7 milioane de euro per pacient.