Oameni de seamă. Rene Magritte, reprezentant de frunte al suprarealismului în pictură

Pictorul Rene Magritte s-a născut pe 21 noiembrie 1898, la Bruxelles. A primit primele lecții de desen la vârsta de 12 ani. În 1919 s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din Bruxelles, pe care o va frecventa cu intermitențe vreme de doi ani.
Prima sa expoziție personală a avut loc în 1927, la galeria "Le Centaure" din Bruxelles. În septembrie același an a plecat în Franța și s-a stabilit lângă Paris. Din această perioadă datează compoziția "Îndrăgostiții" - în mai multe versiuni. Vălurile care ascund chipurile personajelor sugerează "universalitatea iubirii" și aduc totodată în discuție tema "dualității și a reflectării existenței". În 1929, o parte din operele sale au fost prezentate la o expoziție colectivă organizată la Paris.
În 1930, Magritte s-a întors la Bruxelles, unde în următorii 24 de ani a creat din ce în ce mai mult, expozițiile și aparițiile sale editoriale înmulțindu-se. În 1933, a luat parte la expoziția realiștilor, organizată la galeria pariziană "Kolle", ca reprezentant oficial și activ al grupului de suprarealiști belgieni. A participat în 1934 la importanta expoziție "Le No dans l'art vivant" organizată la Bruxelles și a realizat compoziția "Violul", pentru coperta cărții lui Andre Breton "Qu'est ce que c'est le surrealisme?". A organizat o expoziție personală la New York în 1936 și a participat la prima expoziție internațională asupra realismului la Londra în 1937.
Din 1940, a participat în mod activ cu articole în paginile revistei "L'invention collective" și a pictat în manieră impresionistă sau expresionistă, fără a se bucura de prea mult succes. A revenit la suprarealism și în 1948 a organizat prima sa expoziție personală la Paris, la "Galerie du Faubourg". La începutul anilor 1950 a executat, printre altele, plafonul de la "Theatre Royal" din Bruxelles și opt compoziții pentru salonul cazinoului din Knokke-Heist. Ulterior, a realizat câteva picturi murale pentru "Palais de Beaux Arts" din Charleroi și pentru clădirea Congresului din Bruxelles.
În 1965, a plecat la New York, cu ocazia retrospectivei operei sale organizate de Muzeul de Artă Modernă. În 1967 s-a deplasat la Verona, unde a lucrat la definitivarea unor opere sculpturale. Nu a mai apucat să-și vadă lucrările terminate, decedând la Bruxelles pe 15 august 1967, în urma unui cancer de pancreas.
Remember, colecție de articole
Oameni de seamă