Oameni de seamă. Amália Rodrigues, regina muzicii fado

Cântăreața și actrița portugheză Amalia Rodrigues s-a născut pe 23 iulie 1920, la Lisabona, într-o familie săracă şi numeroasă, fiind crescută de bunici până la 14 ani. La nouă ani, a fost trimisă la şcoală de bunica sa analfabetă, dar la 12 ani a renunțat la studii, pentru a-şi ajuta părinţii la muncile zilnice.

A început să cânte ca amatoare în 1935. Primul ei angajament profesional într-o locație unde se cânta în stil fado a avut loc în 1939, devenind rapid un star. Datorită vocii sale inegalabile a ajuns tot mai cunoscută, jucând în muzicaluri autohtone devenite în timp clasice ale genului. Dobândind faimă internaţională, a fost remarcată şi invitată în Spania, Brazilia, Franţa, SUA, Anglia. A impresionat atât prin vocea sa puternică, cât şi prin prezenţa simplă, sinceritatea şi durerea transmise prin cântec. Influența sa asupra fadoului modern este covârşitoare.

Cântecele sale, trecând prin îmbinări diverse ale mesajului, ale orchestraţiei, ale vocii, ale ritmului, rămân o dovadă clară a talentului Amaliei şi a transformărilor aduse de ea în universul cântecului căruia i s-a dedicat. Atunci când vorbim despre fado, vorbim inevitabil despre Amalia Rodrigues, "rainha do fado" (regina muzicii fado), cea care a dat sens acestui gen muzical.

Simbol naţional al Portugaliei, Amalia Rodrigues este, poate, cel mai bun exemplu pentru a înţelege ce înseamnă Portugalia. Dintre melodiile sale amintim: ”Ai Lisboa”, ”Ai Mouraria”, ”Fado Lisboeta”, ”Nao e desgraca ser pobre”, ”Meu amor e marinheiro”, ”De Saudade”, ”Tudo Isto e Fado”. Cântecele sale sunt foarte apropiate de oamenii de rând, de viaţa lor problematică, de esenţa sufletului scufundat în ideea de destin.
A încetat din viață pe 6 octombrie 1999, la Lisabona.
Remember, Oameni de seamă, colecție de articole