OAMENI DE SEAMĂ. Alexandru Surdu, președintele secției de Filosofie a Academiei Române

Academicianul Alexandru Surdu s-a născut pe 24 februarie 1938, la Braşov.
A fost unul dintre filozofii de vârf ai României contemporane, fiind președintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române.
A absolvit Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov şi cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. A studiat logică simbolică şi fundamentele ştiinţelor la Institutul de Matematici al Universităţii din Amsterdam. A obținut doctoratul în Filosofie în 1976. Cariera sa ştiinţifică a început la Centrul de Logică al Academiei Române (1964–1975) şi s-a continuat la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde a fost profesor în perioada 1993–2007, şi la Institutul de Filosofie al Academiei Române (din 1992).
Din 1997 a fost director al Institutului de Filosofie şi Psihologie ”Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române.
A lucrat în cadrul Institutului de Cercetări Pedagogice şi Psihologie, iar după desfiinţarea acestuia, ca muzeograf la Muzeul Literaturii Române şi ca redactor principal al ”Revistei de filosofie”.
A dezvoltat o serie de contribuţii originale în logică şi în filosofie, fiind autorul unei noi teorii logice şi a unui sistem filosofic original. În 2014 a fost ales vicepreşedinte al Academiei Române.
De-a lungul vieții sale a realizat peste 250 de lucrări, studii şi articole publicate în domeniul logicii şi istoriei logicii și a elaborat primul sistem filosofic complet al neoinstituţionalismului contemporan și prima expunere intuitivă a acesteia şi a elucidat problema negaţiei intuiţioniste.
A întocmit ediţii critice ale operelor lui Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Lucian Blaga, Ştefan Odobleja.
A fost cel mai important editor al operei lui Titu Maiorescu. Lui îi datorăm edițiile critice: ”Titu Maiorescu: Un manual de logică inedit”, ”Titu Maiorescu: Logica elementară II și III”, ”Titu Maiorescu: Elemente de logică pentru gimnazii”, ”Titu Maiorescu: Scrieri de logică” etc.
Dintre lucrările sale amintim: ”Logică clasică şi logică matematică”, ”Elemente de logică intuiţionistă”, ”Neointuiţionismul”, ”Vocaţii filosofice româneşti”, ”Actualitatea relaţiei gândire-limbaj. Teoria formelor prejudicative”, ”Şcheii Braşovului”, ”Pentamorfoza artei”,  ”Teoria formelor logico-clasice” etc.
A încetat din viață pe 11 decembrie 2020, la București.