Echinocțiul de primăvară, sărbătoarea reînvierii naturii

Echinocțiul de primăvară marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic și momentul în care durata zilei şi cea a nopții sunt egale.

Anul acesta, echinocțiul de primăvară se va produce pe 20 martie, la ora 11:01:25 (ora României). Începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții va scădea, până pe 21 iunie, la solstițiul de vară, când trendul se va inversa.

Multe tradiții populare sunt legate de această perioadă, chiar dacă nu țin strict de ziua echinocțiului. Majoritatea populaţiilor antice au asociat ziua în care lumina și întunericul sunt egale cu renașterea naturii. Soarele era sărbătorit ca o zeitate, întărirea puterii sale determinând totul să crească şi să înflorească.

Echinocțiul de primăvară era astfel o sărbătoare a reînvierii, a purificării și a luminii. Finalul lunii martie este plin de sărbători populare. Uneori este vorba despre semănat, despre curățat grădina, despre pomeni sau despre tradiții legate de animale fantastice. Focurile ritualice prin care oamenii își curăță ograda și câmpurile de uscături sunt menite să atragă puterea Soarelui. Copiii ies în bătătură şi bat ritualic pământul cu beţele, pentru a alunga frigul. Această zi este considerată începutul noului an agricol.

Cuvântul "echinocţiu" provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" ("egal") şi "nox"/ "noctis" ("noapte").

La câteva zile după echinocţiul de primăvară, în noaptea de 29/30 martie, se face trecerea la ora de vară, moment când ceasurile se vor da înainte cu o oră.