Primarul, jurnalista, actrița, fostul preot, fostul spion...

O victorie a unui candidat de extremă dreapta în alegerile din luna mai ar putea însemna mai multe probleme pentru establishmentul de la Bruxelles şi ar putea împinge Bucureştiul spre o aliniere mai strânsă cu mişcarea „Make America Great Again” a preşedintelui american Donald Trump, scrie luni "Politico", citat de News.ro.

România face o a doua încercare de a-şi alege un nou preşedinte, după ce instanţa supremă a ţării a anulat alegerile de anul trecut. Înainte de scrutinul decisiv din decembrie, au apărut îngrijorări cu privire la faptul că cel clasat pe locul întâi în primul tur, ultranaţionalistul Călin Georgescu, a beneficiat de finanţare nedeclarată pentru campanie şi de promovare online care ar fi putut face parte dintr-o operaţiune de influenţă rusească. Acest lucru a declanşat o repetare a alegerilor - într-o ţară cu 19 milioane de locuitori, membră a UE şi a NATO şi învecinată cu Ucraina, care este urmărită îndeaproape la Bruxelles şi Washington, explică "Politico".

Marea întrebare care se pune acum este dacă vreunul dintre candidaţii rămaşi în cursă va reuşi să atragă alegătorii lui Georgescu, mai mulţi candidaţi încercând să facă acest lucru. Printre candidaţii rămaşi în cursă se numără un fost spion (Silviu Predoiu), o actriţă (Lavinia Șandru), un fost prim-ministru (Victor Ponta), o fostă jurnalistă (Elena Lasconi), liderul extremei drepte (George Simion), un fost preot (Cristian Terheș) şi primarul unui oraş important (Nicușor Dan), scrie "Politico", făcând apoi o prezentare succintă a fiecăruia.