Unde și pentru ce se mai dă șpagă în Galați. Meteahna de care nu putem scăpa

„Șpagă”, cuvânt rostit adesea în șoaptă sau înlocuit cu formula mai blândă „atenție”, tocmai pentru a fi diminuată gravitatea acestei metehne apărute și integrate în normalitate pe vremea comunismului, pare să fie  un subiect tabu pentru gălățeni. Subiectul rămâne sensibil, iar în încercarea de a realiza acest sondaj am constatat că mulți dintre cetățenii întrebați au manifestat reticență, au evitat să vorbească sau au preferat să spună că nu știu nimic despre acest fenomen. Cei care au acceptat totuşi să discute cu noi au oferit perspective interesante și concrete asupra locurilor și situațiilor în care șpaga este prezentă la Galați.

Sondajul, realizat recent de noi în municipiul Galați, arată că fenomenul mitei continuă să fie perceput ca prezent în anumite domenii-cheie. Respondenții au fost întrebați unde consideră că „se mai practică șpaga la Galați” și în ce situații au auzit sau au experimentat astfel de cazuri.

Potrivit cetățenilor întrebați, cel mai frecvent menționate domenii sunt sistemul medical, unele servicii publice și zona autorizațiilor sau avizelor. O parte dintre cei chestionați au indicat și mediul educațional sau anumite interacțiuni cu instituții de control.
Unii au precizat că este vorba mai degrabă despre „cazuri izolate” sau „practici vechi care încă persistă”, decât despre o regulă generală. De asemenea, alții au subliniat că situația s-ar fi îmbunătățit în ultimii ani, pe fondul controalelor mai stricte și al digitalizării serviciilor publice.

Întrebați dacă ar semnala un caz de mită, majoritatea respondenților au invocat teama de consecințe sau lipsa încrederii că situația s-ar schimba.

Sistemul medical, considerat fruntaș la șpagă și codaș la servicii

La auzul cuvântului șpagă, cei mai mulți dintre gălățeni s-au gândit la sistemul medical ca fiind primul loc în care nu se poate să mergi cu “mâna goală”. Gălățenii consideră că în acest domeniu șpaga încă rămâne o regulă nescrisă, deși serviciile nu ar fi unele mulțumitoare. O gălățeancă ne-a mărturisit că de fiecare dată când merge la o unitate medicală  trebuie să se „asigure că e văzută”. Din păcate, aceasta nu este singura care simte că sistemul medical, chiar și după ani de reforme și controale mai stricte, mai păstrează obiceiuri vechi. În discuțiile purtate cu gălățenii, mulți menționează că astfel de „atenții” continuă să fie percepute ca o modalitate de a primi tratament rapid sau mai multă atenție.

Umbra mitei în instituțiile publice

Fenomenul spăgii, din păcate, nu se oprește aici. Gălățenii consideră că unii oameni ai legii, cei care ar trebui să protejeze și să facă dreptate, ar păstra încă această practică. Tinerii care merg la examenul auto spun că presiunea indirectă a mitei ar exista încă. „Am auzit de cazuri în care, fără ‘intervenții’, era aproape imposibil să treci traseul”, mărturisește un gălățean. Mai mult, acesta susține că unii șoferi încearcă să evite amenzi sau suspendarea permisului prin bani sau „atenții”.

În lumea angajărilor la stat, percepția capătă alte forme. „Se vorbește că pentru un post bun la stat trebuie să ai relații sau bani. Dacă nu, nu ai șanse”, spune un alt respondent. Percepția persistă, chiar dacă majoritatea concursurilor sunt publice și supravegheate.

Fenomenul este menționat și în alte contexte: controale în domeniul comercial, obținerea autorizațiilor sau avizelor, sau înscrieri la anumite unități de învățământ. Unii părinți susțin că „atențiile” pot influența accesul la unele unități de învățământ, cu locuri limitate.

Cu toate acestea, o parte dintre gălățeni consideră că fenomenul mitei ar fi în scădere față de anii trecuți. Respondenții spun că digitalizarea serviciilor publice, controalele mai stricte și mediatizarea cazurilor de corupție ar fi contribuit la reducerea acestor practici. Deși nu afirmă că problema a dispărut complet, mulți cred că situațiile sunt mai rare decât în trecut și că există o mai mare teamă de consecințe. Rămâne speranța că, în viitor, astfel de "atenții" o să dispară complet din viața de zi cu zi a gălățenilor. Şi poate, atunci, campania "E timpul să NU mai dăm şi noi ceva", a Direcţiei Generale Anticorupţie, ar deveni mai mult decât un simplu artificiu de publicitate.