„Drumul spre infinit – Brâncuși în fotografii și mărturii”. Expoziţie în parteneriat cu Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați

Până la finele acestui an, la Muzeul Brăilei „Carol I” - Casa Colecțiilor Etnografice / Casa Alexiu poate fi vizitată expoziţia temporară „Drumul spre infinit – Brâncuși în fotografii și mărturii”. Sunt prezentate foto-documente, cărți poștale și cărți din colecțiile Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și din colecțiile personale Paula Olșanschi, Ionel Craioveanu, Radu Ilie.

Evenimentul se desfăşoară în „Anul Constantin Brâncuși”, în cadrul Hub-ului cultural „Etnoliteratura”, organizatori fiind Muzeul Brăilei „Carol I” - Casa Colecțiilor Etnografice, în parteneriat cu Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și cu Biblioteca județeană „V.A. Urechia” Galați, expoziția fiind interactivă, publicul fiind invitat să lectureze din cărțile etalate.

Vernisajul expoziţiei a avut loc pe 10 octombrie. Prezentarea i-a aparţinut dr. Brîndușa Ilie, muzeograf - Serviciul Cercetare. Documentare. Valorificare, sufletul acestei manifestări, inițiatoarea „Hub-ului cultural „Etnoliteratura”, cu manifestări diverse și deosebit de atractive de câțiva ani buni.

Au luat cuvântul: drd. Adi George Secară, bibliotecar, scriitor, jurnalist cultural, ziariști, scriitori, profesori de istorie, colecționari precum Paula Olșanschi, Doina Focșa, Ionel Craioveanu, Nelu Ivan, Costina Tănasă, Carla Katty Blaja, Aurel Furtună și Marilena Ioanid.

Când fotografia devine mărturie istorică

Probabil punctul maxim de interes al expoziției, care poate fi vizitată până la sfârșitul anului, ar putea fi cele 30 de planșe conținând cadre realizate în timpul montării Coloanei in situ, în anul 1938! Potrivit Ionelei Zgripcea, conservator în cadrul Muzeului Județean Gorj, fotografiile reunite în această expoziție surprind un moment unic: opera lui Constantin Brâncuși nu doar ca obiect de contemplat, ci ca lucrare aflată în devenire: „Imaginile ne apropie de șantierul monumentului, de etapele construcției și de oamenii care au contribuit, prin munca lor, la ridicarea unei forme ce avea să devină unul dintre simbolurile artei moderne.

În aceste fotografii, Coloana nu este încă monumentul pe care îl privim astăzi. Ea se naște sub ochii noștri. Elementele modulare sunt pregătite, la Atelierele Centrale din Petroșani, în septembrie 1937 și asamblate și ridicate, ideea lui Brâncuși începând să capete verticalitate în spațiul de la Târgu Jiu.

Fotografia devine astfel mărturie istorică. Ea păstrează ceea ce timpul nu mai poate reda: gesturile oamenilor, proporțiile construcției, atmosfera locului și relația dintre artist, muncitori și monument. Fiecare imagine este o fereastră către acel moment în care un proiect artistic de o extraordinară îndrăzneală devenea realitate”.

Ionela Zgripcea a mai precizat că, în spatele formei aparent simple a Coloanei se află o complexitate tehnică și umană impresionantă: „Ridicarea ei a presupus precizie, experiență și colaborare. Brâncuși a urmărit îndeaproape realizarea monumentului, iar fotografiile ne permit să descoperim nu doar rezultatul final, ci și drumul până la el”.

„Suntem meșterii lui Manole întru infinit”

„O primă concluzie ar fi că… noi suntem Brâncuși, ar trebui să fim Brâncuși, și construcția coloanei este și ea fără sfârșit, suntem meșterii lui Manole întru infinit, expresie a recunoștinței noastre care trebuie să fie conștientizată mereu, mereu. Suntem Brâncuși, Eminescu, Blaga, Arghezi, Nichita, Enescu, Ciprian Porumbescu, Tonitza, Grigorescu, Cantemir, Bartolomeu Anania, Nicolae Steinhardt, Hortensia Papadat-Bengescu, această scriitoare născută în Ivești Tecuciului împlineşte curând 150 de ani de la naștere, Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Constantin Noica, Dumitru Stăniloaie și atâția alții! Și trebuie să fim mândri de ei și, firesc, să ne bucurăm de ei și să-i facem cunoscuți!”, a spus Adi G. Secară.

Foto: Lăcrămioara Coliscenco.